{"id":5847,"date":"2025-04-21T13:43:29","date_gmt":"2025-04-21T10:43:29","guid":{"rendered":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/noutati\/in-romania-cancerul-de-san-e-diagnosticat-cel-mai-frecvent-in-stadii-tarzii-2\/"},"modified":"2025-06-18T16:22:08","modified_gmt":"2025-06-18T13:22:08","slug":"in-romania-cancerul-de-san-e-diagnosticat-cel-mai-frecvent-in-stadii-tarzii-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/noutati\/in-romania-cancerul-de-san-e-diagnosticat-cel-mai-frecvent-in-stadii-tarzii-2\/","title":{"rendered":"\u00cen Rom\u00e2nia, cancerul de s\u00e2n e\u00a0diagnosticat cel mai frecvent \u00een stadii t\u00e2rzii"},"content":{"rendered":"
C\u00e2nd vorbim despre stadii incipiente, stadiile 0, I \u0219i chiar II, \u00eendr\u0103znim s\u0103 vorbim de vindecare. E unul dintre cancerele unde ne permitem s\u0103 facem aceste afirma\u0163ii. De aici vine \u0219i necesitatea diagnosticului precoce \u0219i a testelor de screening.<\/p>\n
Testul de screening este mai mult dec\u00e2t un diagnostic precoce, este un test popula\u0163ional, care se face unei popula\u0163ii \u0163int\u0103, de o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103, pe care o stabile\u0219te o autoritate public\u0103 din fiecare \u0163ar\u0103. Autoritatea public\u0103 stabile\u0219te criteriile de screening, dup\u0103 datele de inciden\u0163\u0103 \u0219i mortalitate prin cancerul respectiv. \u0218i dac\u0103 v\u0103 uita\u0163i pe statistici europene, o s\u0103 vede\u0163i c\u0103 difer\u0103 de la \u0163ar\u0103 la \u0163ar\u0103. Sunt \u0163\u0103ri care \u00ee\u0219i \u00eencep screeningul la 40 de ani, altele abia la 60. \u00cen func\u0163ie de datele acumulate \u00een zonele respective.<\/p>\n
\u0218i Rom\u00e2nia \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 func\u0163ional acest program de screening. El exist\u0103. Din p\u0103cate, este adresat unei popula\u0163ii limitate, din considerente de publicitate. De multe ori am asistat la neutilizarea fondurilor alocate, din lipsa celor care ar fi trebuit s\u0103 \u0219tie si s\u0103 beneficieze de aceste teste. Se fac eforturi \u0219i s-au f\u0103cut \u00een ultimii 10 ani, ca popula\u0163ia supus\u0103 screening-ului s\u0103 fie mult mai numeroas\u0103 dec\u00e2t a fost vreodat\u0103. Dureaz\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vom ajunge la rezultatele din Europa de Vest, unde toat\u0103 popula\u0163ia, trimis\u0103 de medicul de familie, la data \u0219i ora precis\u0103, face aceast\u0103 verificare. Acesta este screeningul adev\u0103rat, care aduce \u00een prim-plan tumori incipiente, stadii 0 sau I, unde putem vorbi de o rat\u0103 de curabilitate uria\u0219\u0103, peste 95%.<\/p>\n
Merit\u0103 aceast\u0103 investi\u0163ie \u00een timp, \u00een bani, \u00een efort, chiar \u0219i din partea mediei, pentru a ajunge la aceste rezultate. De exemplu, \u00een Statele Unite, datorit\u0103 acestor eforturi de screening derulat \u00een ultimii 30 de ani, \u00een 1 din 5 cazuri, cancerul este depistat \u00een stadiul 0. \u00cen Rom\u00e2nia, cazurile de cancer mamar \u00een stadii 0 sunt foarte pu\u0163ine, c\u00e2teva zeci. \u00cen Statele Unite au ajuns la peste 60.000 de cancere \u00een stadiul 0 depistate anual. Toate aceste cancere se trateaz\u0103 mult mai simplu, nu necesit\u0103 tratamentele sofisticate oncologice, necesit\u0103 o opera\u0163ie de bun\u0103 calitate \u0219i\/sau radioterapie acolo unde este cazul. Se creeaz\u0103 astfel \u0219ansa de a nu face complica\u0163ii superioare multiple din cauza tratamentelor, de a avea o calitate a vie\u0163ii foarte bun\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, de a nu scoate aceste femei, majoritatea tinere, din via\u0163a activ\u0103, social\u0103.<\/p>\n
Depistarea precoce, o \u0219ans\u0103 imens\u0103 de vindecare<\/strong><\/span><\/p>\n Din p\u0103cate, la noi cele mai frecvente sunt stadiile III, care sunt stadii greu curabile, multe dintre ele incurabile. \u00cen ultima vreme a mai sc\u0103zut din inciden\u0163a la diagnostic<\/a> a stadiilor IV, cele de ultim\u0103 faz\u0103. Tot e un avantaj. Eforturile se v\u0103d, mai ales ale ultimilor 10 ani, \u0219i sper\u0103m c\u0103 vom trece spre diagnosticul \u00een mas\u0103 al stadiilor I \u0219i II.<\/p>\n Aceste caravane exist\u0103. Sunt ale Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, exist\u0103 programe pilot. Din p\u0103cate, acoperirea lor popula\u0163ional\u0103 este destul de modest\u0103. Au fost \u0219i date publicate pe anumite zone defavorizate, cu rezultate foarte bune, care ar merita luate \u00een considerare \u0219i extinse la nivel na\u0163ional. Deocamdat\u0103, sunt eforturi uria\u0219e pe popula\u0163ii reduse numeric, ins\u0103 programul de depistare precoce al cancerului de s\u00e2n<\/a> \u0219i cancerului de col uterin al Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii este foarte ambi\u0163ios. \u0218i dorin\u0163a noastr\u0103, a tuturor doctorilor, este ca acest program s\u0103 func\u0163ioneze la scar\u0103 na\u0163ional\u0103, ca \u00een \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>\n\u00cen Rom\u00e2nia, \u00een ce stadii se diagnosticheaz\u0103 cel mai frecvent cancerul de s\u00e2n?<\/h3>\n
C\u00e2t de utile sunt caravanele de screening?<\/h3>\n
De la ce v\u00e2rst\u0103 poate ap\u0103rea cancerul mamar?<\/h3>\n