{"id":5847,"date":"2025-04-21T13:43:29","date_gmt":"2025-04-21T10:43:29","guid":{"rendered":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/noutati\/in-romania-cancerul-de-san-e-diagnosticat-cel-mai-frecvent-in-stadii-tarzii-2\/"},"modified":"2025-06-18T16:22:08","modified_gmt":"2025-06-18T13:22:08","slug":"in-romania-cancerul-de-san-e-diagnosticat-cel-mai-frecvent-in-stadii-tarzii-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/noutati\/in-romania-cancerul-de-san-e-diagnosticat-cel-mai-frecvent-in-stadii-tarzii-2\/","title":{"rendered":"\u00cen Rom\u00e2nia, cancerul de s\u00e2n e\u00a0diagnosticat cel mai frecvent \u00een stadii t\u00e2rzii"},"content":{"rendered":"

Care este rata de supravie\u021buire \u00een cazul cancerului la s\u00e2n?<\/h3>\n

C\u00e2nd vorbim despre stadii incipiente, stadiile 0, I \u0219i chiar II, \u00eendr\u0103znim s\u0103 vorbim de vindecare. E unul dintre cancerele unde ne permitem s\u0103 facem aceste afirma\u0163ii. De aici vine \u0219i necesitatea diagnosticului precoce \u0219i a testelor de screening.<\/p>\n

Ce este testul de screening?<\/h3>\n

Testul de screening este mai mult dec\u00e2t un diagnostic precoce, este un test popula\u0163ional, care se face unei popula\u0163ii \u0163int\u0103, de o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103, pe care o stabile\u0219te o autoritate public\u0103 din fiecare \u0163ar\u0103. Autoritatea public\u0103 stabile\u0219te criteriile de screening, dup\u0103 datele de inciden\u0163\u0103 \u0219i mortalitate prin cancerul respectiv. \u0218i dac\u0103 v\u0103 uita\u0163i pe statistici europene, o s\u0103 vede\u0163i c\u0103 difer\u0103 de la \u0163ar\u0103 la \u0163ar\u0103. Sunt \u0163\u0103ri care \u00ee\u0219i \u00eencep screeningul la 40 de ani, altele abia la 60. \u00cen func\u0163ie de datele acumulate \u00een zonele respective.<\/p>\n

\u0218i Rom\u00e2nia \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 func\u0163ional acest program de screening. El exist\u0103. Din p\u0103cate, este adresat unei popula\u0163ii limitate, din considerente de publicitate. De multe ori am asistat la neutilizarea fondurilor alocate, din lipsa celor care ar fi trebuit s\u0103 \u0219tie si s\u0103 beneficieze de aceste teste. Se fac eforturi \u0219i s-au f\u0103cut \u00een ultimii 10 ani, ca popula\u0163ia supus\u0103 screening-ului s\u0103 fie mult mai numeroas\u0103 dec\u00e2t a fost vreodat\u0103. Dureaz\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vom ajunge la rezultatele din Europa de Vest, unde toat\u0103 popula\u0163ia, trimis\u0103 de medicul de familie, la data \u0219i ora precis\u0103, face aceast\u0103 verificare. Acesta este screeningul adev\u0103rat, care aduce \u00een prim-plan tumori incipiente, stadii 0 sau I, unde putem vorbi de o rat\u0103 de curabilitate uria\u0219\u0103, peste 95%.<\/p>\n

Merit\u0103 aceast\u0103 investi\u0163ie \u00een timp, \u00een bani, \u00een efort, chiar \u0219i din partea mediei, pentru a ajunge la aceste rezultate. De exemplu, \u00een Statele Unite, datorit\u0103 acestor eforturi de screening derulat \u00een ultimii 30 de ani, \u00een 1 din 5 cazuri, cancerul este depistat \u00een stadiul 0. \u00cen Rom\u00e2nia, cazurile de cancer mamar \u00een stadii 0 sunt foarte pu\u0163ine, c\u00e2teva zeci. \u00cen Statele Unite au ajuns la peste 60.000 de cancere \u00een stadiul 0 depistate anual. Toate aceste cancere se trateaz\u0103 mult mai simplu, nu necesit\u0103 tratamentele sofisticate oncologice, necesit\u0103 o opera\u0163ie de bun\u0103 calitate \u0219i\/sau radioterapie acolo unde este cazul. Se creeaz\u0103 astfel \u0219ansa de a nu face complica\u0163ii superioare multiple din cauza tratamentelor, de a avea o calitate a vie\u0163ii foarte bun\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, de a nu scoate aceste femei, majoritatea tinere, din via\u0163a activ\u0103, social\u0103.<\/p>\n

Depistarea precoce, o \u0219ans\u0103 imens\u0103 de vindecare<\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia, \u00een ce stadii se diagnosticheaz\u0103 cel mai frecvent cancerul de s\u00e2n?<\/h3>\n

Din p\u0103cate, la noi cele mai frecvente sunt stadiile III, care sunt stadii greu curabile, multe dintre ele incurabile. \u00cen ultima vreme a mai sc\u0103zut din inciden\u0163a la diagnostic<\/a> a stadiilor IV, cele de ultim\u0103 faz\u0103. Tot e un avantaj. Eforturile se v\u0103d, mai ales ale ultimilor 10 ani, \u0219i sper\u0103m c\u0103 vom trece spre diagnosticul \u00een mas\u0103 al stadiilor I \u0219i II.<\/p>\n

C\u00e2t de utile sunt caravanele de screening?<\/h3>\n

Aceste caravane exist\u0103. Sunt ale Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, exist\u0103 programe pilot. Din p\u0103cate, acoperirea lor popula\u0163ional\u0103 este destul de modest\u0103. Au fost \u0219i date publicate pe anumite zone defavorizate, cu rezultate foarte bune, care ar merita luate \u00een considerare \u0219i extinse la nivel na\u0163ional. Deocamdat\u0103, sunt eforturi uria\u0219e pe popula\u0163ii reduse numeric, ins\u0103 programul de depistare precoce al cancerului de s\u00e2n<\/a> \u0219i cancerului de col uterin al Ministerului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii este foarte ambi\u0163ios. \u0218i dorin\u0163a noastr\u0103, a tuturor doctorilor, este ca acest program s\u0103 func\u0163ioneze la scar\u0103 na\u0163ional\u0103, ca \u00een \u00eentreaga Europ\u0103.<\/p>\n

De la ce v\u00e2rst\u0103 poate ap\u0103rea cancerul mamar?<\/h3>\n

Orice cancer<\/a> poate s\u0103 apar\u0103 la orice v\u00e2rst\u0103. Ne confrunt\u0103m \u00een ultima vreme cu cazuri ap\u0103rute la v\u00e2rste foarte mici. Eu, personal, v\u0103d \u0219i paciente de 25-30 de ani destul de frecvent. A\u0219 vrea s\u0103 nu le v\u0103d, dar din p\u0103cate num\u0103rul lor cre\u0219te. Iar media de v\u00e2rst\u0103 la momentul diagnosticului a sc\u0103zut semnificativ \u00een ultimii 15 ani, a\u0219a \u00eenc\u00e2t avem o medie \u00een jur de 45 de ani. Cu 15 ani \u00een urm\u0103, media era de aproape 55-60 de ani. Asta e realitatea.<\/p>\n

Care sunt factorii de risc \u00een apari\u0163ia cancerului la s\u00e2n?<\/h3>\n

Cauzele cancerului, \u00een general, nu sunt cunoscute. Dar pentru c\u0103 este unul dintre cancerele studiate vreme \u00eendelungat\u0103, sunt cunoscu\u0163i factori favorizan\u0163i, cauze care ar putea contribui la apari\u0163ia acestuia.<\/p>\n

Exist\u0103, depistate \u0219i eviden\u0163iate, cauzele genetice. Dar sunt foarte rare. Nu constituie mai mult de 5% – 10% din totalul cancerelor mamare. A ap\u0103rut no\u0163iunea de consult genetic. Dac\u0103 \u0219tii c\u0103 provii dintr-o familie care are \u00een istoric cancer de s\u00e2n \u0219i ovarian \u2013 cum este Angelina Jolie \u2013 imediat trebuie s\u0103 beneficiezi de consulturi suplimentare, sfat genetic, atitudini diferite fa\u0163\u0103 de popula\u0163ia general\u0103.<\/p>\n

\u00cen afara factorilor genetici, sunt factorii de mediu: poluarea, factorii alimentari, fumatul \u0219i mai ales obezitatea. Toate acestea pot contribui. Cancerul \u00eentotdeauna are origine plurifactorial\u0103. Cu mici excep\u0163ii, cum ar fi cancerele infec\u0163ioase \u2013 cum e cancerul de col uterin strict legat de infec\u0163ia cu HPV \u2013 \u00een foarte rare cazuri po\u0163i s\u0103 legi o singur\u0103 cauz\u0103 de apari\u0163ia unui cancer. Chiar dac\u0103 ai elemente genetice, po\u0163i s\u0103 dezvol\u0163i mai devreme sau mai t\u00e2rziu un cancer \u00een func\u0163ie \u0219i de factorii de mediu. \u0218i lucrul acesta \u00eel \u0219tim foarte bine, din faptul c\u0103 inciden\u0163a cancerului mamar este mare \u00een zonele industrializate. Dac\u0103 ne uit\u0103m pe harta lumii, o s\u0103 vede\u0163i c\u0103 cele mai industrializate zone, cele cu istoria cea mai lung\u0103 de industrializare (bazinul Ruhr din Germania, ora\u0219ele industriale din Marea Britanie sau mai nou coastele Americii, deci New York sau partea cealalt\u0103) sunt zone unde o femeie din patru face cancer mamar. \u0218i la polul opus o s\u0103 g\u0103sim zone din Asia, unde cancerul mamar este rar, o femeie din 10-12 ajunge s\u0103 fac\u0103 pe parcursul vie\u0163ii cancer mamar.<\/p>\n

Asta arat\u0103 c\u0103 poluarea, elementul alimentar contribuie foarte mult. \u00cen ultimii ani, fumatului i s-a ad\u0103ugat obezitatea. \u00cen 2017 a ap\u0103rut un studiu clinic populational, \u00een care obezitatea s-a dovedit factor de risc major pentru cel pu\u0163in 15 tumori solide, pe primele locuri fiind cancerul mamar, cel ovarian \u0219i cel colorectal. Deci, acesta e un factor deosebit.<\/p>\n

Bun, acum se \u00eemboln\u0103vesc \u0219i oamenii care tr\u0103iesc \u00een mediul rural, dar inciden\u0163a, posibilitatea lor s\u0103 fac\u0103 acest cancer este net inferioar\u0103 celor care locuiesc \u00een mediul urban \u0219i mai ales, \u00een mediile urbane poluate. Din nefericire, Bucure\u0219tiul urmeaz\u0103 repede industrializarea european\u0103 \u0219i american\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t \u0219i cancerul mamar \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai frecvent \u00een zona Bucure\u0219tiului \u0219i \u00een zonele limitrofe. Asist\u0103m deja la o cre\u0219tere a num\u0103rului de cazuri, \u00een ultimii zece ani aproape s-a dublat.<\/p>\n

De asemenea, iradierea poate s\u0103 fie natural\u0103 (terestr\u0103 sau aerian\u0103), dar poate s\u0103 fie \u0219i iradierea artificial\u0103, provocat\u0103 din accidente. \u00cen zonele unde s-au petrecut aceste accidente, a crescut inciden\u0163a cancerului \u00een general \u0219i a celui mamar \u00een particular.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Care este rata de supravie\u021buire \u00een cazul cancerului la s\u00e2n? C\u00e2nd vorbim despre stadii incipiente, stadiile 0, I \u0219i chiar II, \u00eendr\u0103znim s\u0103 vorbim de vindecare. E unul dintre cancerele unde ne permitem s\u0103 facem aceste afirma\u0163ii. De aici vine \u0219i necesitatea diagnosticului precoce \u0219i a testelor de screening. Ce este testul de screening? Testul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3490,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[30],"tags":[],"class_list":{"0":"post-5847","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-interviuri"},"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5847","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5847"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5847\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3490"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5847"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5847"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/neolife.ro\/baneasa\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5847"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}