Ce sunt fibroamele uterine?

Fibroamele uterine sunt tumori benigne (necanceroase) care se dezvoltă din țesutul muscular al uterului. Sunt frecvente în rândul femeilor aflate la vârsta fertilă, iar dimensiunile lor pot varia de la câțiva milimetri până la formațiuni voluminoase, care modifică forma și volumul uterului.

Pot fi unice sau multiple și localizate:

• Submucoase – spre cavitatea uterină
• Intramurale – în peretele uterin
• Subseroase – în exteriorul uterului

Când ar trebui să te îngrijoreze?

Deși multe fibroame nu provoacă simptome, există situații în care acestea pot afecta calitatea vieții. Ar trebui să mergi la medic dacă:

• Ai menstruații abundente sau prelungite
• Prezinți sângerări între menstruații
• Simți presiune pelvină, balonare sau o greutate în partea inferioară a abdomenului
• Ai urinări frecvente sau dificultăți la urinare
• Experimentezi durere în timpul contactului sexual
• Îți este afectată fertilitatea sau ai avut mai multe pierderi de sarcină

Factori declanșatori / de risc:

Fibroamele uterine sunt influențate în mare parte de factori hormonali și genetici:

• Istoric familial de fibroame
• Vârsta între 30 și 50 ani
• Dezechilibre hormonale (nivel crescut de estrogen)
• Prima menstruație la o vârstă fragedă
• Obezitate
• Alimentație bogată în carne roșie și săracă în legume și fructe
• Absenta sarcinilor

Simptomele fibroamelor uterine

Simptomele pot varia în funcție de numărul, dimensiunea și localizarea fibroamelor. Unele femei pot avea fibroame și să nu prezinte deloc simptome, în timp ce altele pot experimenta manifestări care afectează semnificativ calitatea vieții.

1. Menstruații abundente (menoragie)

• Este cel mai frecvent simptom.
• Menstruațiile pot deveni foarte abundente, prelungite (peste 7 zile) sau pot necesita schimbarea absorbantului la intervale foarte scurte.
• Poate duce în timp la anemie feriprivă, cu simptome precum oboseală, amețeli, dificultăți de concentrare, palpitații.

2. Sângerări între menstruații

• Pot apărea spotting sau sângerări ușoare între cicluri.
• Uneori, sângerările pot fi imprevizibile și intense, necesitând investigații urgente.

3. Durere pelvină sau abdominală

• Poate fi constantă sau intermitentă.
• Unele femei resimt o presiune sau greutate în abdomenul inferior, similară unei sarcini.
• Durerea poate crește în perioada menstruației sau în timpul actului sexual (dispareunie).

4. Balonare sau senzație de abdomen mărit

• Fibroamele mari pot determina distensie abdominală vizibilă, creând impresia unei creșteri în greutate sau a unei sarcini.

5. Tulburări urinare

• Fibroamele care apasă pe vezică pot duce la:
  • Nevoie frecventă de a urina
  • Dificultate la golirea completă a vezicii
  • Incontinență urinară ușoară

6. Constipație sau disconfort digestiv

• Dacă fibromul comprimă rectul, pot apărea:

• Constipație cronică
• Senzație de golire incompletă
• Rareori, durere la defecație

7. Durere lombară sau la nivelul picioarelor

• Fibroamele mari pot comprima nervii pelvini, provocând:

• Durere lombară
• Iradieri dureroase către fese sau picioare

8. Probleme de fertilitate

• Unele tipuri de fibroame (în special cele submucoase) pot afecta implantarea ovulului sau pot determina pierderea recurentă a sarcinii.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul fibroamelor uterine este stabilit de ginecolog pe baza:

• Consultului clinic ginecologic
• Ecografiei transvaginale – metoda principală de depistare
• RMN pelvin – pentru fibroame mari sau multiple
• Histeroscopiei – utilă pentru fibroamele submucoase
• Histerosalpingografie – în cazurile de infertilitate

Tratament: Ce opțiuni există?

Tratamentul depinde de dimensiunea fibroamelor, severitatea simptomelor, vârsta pacientei și dorința de a avea copii.

Opțiuni non-chirurgicale:

• Monitorizare periodică dacă fibroamele nu cauzează simptome
• Tratament medicamentos hormonal:

• anticoncepționale
• agoniști GnRH (pentru reducerea dimensiunii fibroamelor)
• sterilet hormonal (DIU cu levonorgestrel)

• Medicamente antiinflamatoare și antianemice – pentru controlul sângerărilor

Intervenții minim invazive:

• Embolizarea arterelor uterine – blochează alimentarea cu sânge a fibromului
• Ablarea cu radiofrecvență – distruge fibromul prin căldură

Tratament chirurgical:

• Miomectomie – îndepărtarea fibromului, păstrând uterul (recomandat femeilor care își doresc o sarcină)
• Histerectomie – îndepărtarea completă a uterului (indicat în cazuri severe sau după instalarea menopauzei)

Pot fi prevenite fibroamele?

Fibroamele nu pot fi prevenite complet, dar riscul apariției poate fi redus prin:

• Controlul greutății corporale
• Alimentație echilibrată – bogată în legume, fructe și cereale integrale
• Reducerea consumului de alcool și carne roșie
• Exerciții fizice regulate
• Evitarea stresului cronic
• Consultații ginecologice periodice, chiar și în lipsa simptomelor

Cât de des trebuie să mergi la control?

Dacă ai fost diagnosticată cu fibroame sau ai factori de risc, este recomandat:

• Ecografie transvaginală anuală, sau mai frecvent dacă medicul indică
• Monitorizarea simptomelor – dacă apar modificări, trebuie consultat medicul ginecolog
• Evaluări suplimentare înainte de planificarea unei sarcini