Herpesul – Ce este, cum se transmite și cum se tratează

Herpesul este o infecție virală cauzată de virusul herpes simplex (HSV), care se manifestă prin apariția unor vezicule dureroase, pline cu lichid, localizate de regulă pe buze, în jurul gurii sau în zona genitală.

Există două tipuri principale de virus herpes:

• HSV-1 (herpes simplex tip 1): afectează cel mai frecvent gura și buzele (herpes oral);
• HSV-2 (herpes simplex tip 2): afectează în general zona genitală (herpes genital), dar ambele tipuri pot apărea în oricare zonă.

Infecția este foarte comună și, după infectarea inițială, virusul rămâne latent în organism pentru tot restul vieții, putând fi reactivat periodic.

Cauze și factori de risc

Herpesul este cauzat de contactul cu virusul HSV, care se transmite prin:

• Contact direct cu leziunile active (sărut, sex oral/genital)
• Partajarea obiectelor personale (ruj, tacâmuri, prosoape)
• Transmisie sexuală – herpesul genital este considerat o boală cu transmitere sexuală (BTS)
• Transmisie de la mamă la făt în timpul nașterii, în caz de infecție activă genitală

Factori de risc pentru reactivare:

• Stresul fizic sau emoțional
• Răceala sau infecțiile virale
• Scăderea imunității
• Expunerea prelungită la soare sau frig
• Menstruația
• Intervenții stomatologice

Simptome

Simptomele herpesului pot varia, în funcție de zona afectată și dacă este o primoinfecție sau o recidivă.

Herpes oral (buze și față):

• Vezicule mici, dureroase, pline cu lichid, localizate pe buze, colțurile gurii sau în jurul nasului

• Arsură, furnicături sau mâncărime înainte de apariția veziculelor
• Cruste galbene după spargerea veziculelor
• Umflături ganglionare în zona gâtului
• Febră ușoară și dureri musculare (mai ales la primoinfecție)

Herpes genital:

• Durere, mâncărime, arsuri în zona intimă
• Vezicule dureroase, uneori multiple, pe organele genitale, anus sau coapse
• Durere la urinare, febră, dureri musculare
• Ganglioni inghinali inflamați

Primul episod este de obicei mai sever, în timp ce recidivele sunt mai scurte și mai ușoare.

Cum se diagnostichează herpesul

Diagnosticul se bazează pe:

• Examinarea clinică – medicul poate recunoaște herpesul pe baza leziunilor tipice
• Teste de laborator:
  • PCR (test molecular) – detectează ADN-ul virusului din vezicule
  • Culturi virale
  • Testare serologică – pentru a detecta anticorpii anti-HSV

Complicații herpesul

În general, herpesul nu este o boală gravă, dar poate deveni complicat în anumite situații:

• La persoane imunocompromise (ex. HIV/SIDA, chimioterapie)
• În caz de herpes neonatal – transmis de la mamă la copil
• Dacă infecția afectează ochii (herpes ocular) – poate duce la pierderea vederii
• Dacă apare în apropierea sistemului nervos (ex. encefalita herpetică)

De asemenea, herpesul genital crește riscul de transmitere a virusului HIV.

Tratament herpes

Herpesul nu se vindecă definitiv, dar simptomele pot fi tratate și recidivele pot fi reduse.

Tratamentul include:

• Antivirale orale– reduc durata și severitatea episoadelor
• Unguente antivirale: pentru leziunile orale
• Analgezice și comprese reci pentru calmarea durerii
• Igiena riguroasă pentru a evita suprainfectarea

În cazuri severe sau frecvente, medicul poate recomanda tratament antiviral profilactic pe termen lung.

Prevenție și sfaturi utile

• Evitați contactul direct cu leziunile herpetice (sărut, sex oral/genital în faza activă)
• Folosiți prezervativul, deși nu elimină complet riscul transmiterii
• Nu partajați obiecte personale în timpul unei crize herpetice
• Reduceți stresul și adoptați un stil de viață echilibrat
• Folosiți cremă cu protecție solară pe buze, dacă aveți recurențe după expunerea la soare

Herpesul este o infecție frecventă, dar gestionabilă. Cu un diagnostic corect, tratament antiviral și măsuri de prevenție, majoritatea persoanelor trăiesc fără complicații semnificative.

Dacă ai episoade frecvente sau severe, consultă un medic dermatolog sau infecționist pentru un plan de tratament personalizat.