Afecțiunile tiroidiene – cauze, simptome și diagnostic
Tiroida este o glandă endocrină situată în partea frontală a gâtului, sub mărul lui Adam. Are forma unui fluture și joacă un rol esențial în reglarea metabolismului, creșterii și dezvoltării organismului. Tiroida produce hormonii tiroidieni – tiroxină (T4) și triiodotironină (T3) – care influențează aproape toate organele și țesuturile corpului.
Cele mai frecvente afecțiuni ale glandei tiroide
Glanda tiroidă poate fi afectată de o varietate de tulburări funcționale sau structurale. Printre cele mai comune se numără:
- Hipotiroidismul (funcționare lentă a tiroidei)
Este o afecțiune în care tiroida nu produce suficienți hormoni tiroidieni. Poate fi cauzată de:
- Tiroidita Hashimoto (boală autoimună)
- Intervenții chirurgicale tiroidiene
- Deficit sever de iod
- Tratamentul cu iod radioactiv
Simptome comune: oboseală, creștere în greutate, piele uscată, sensibilitate la frig, constipație, depresie, căderea părului, cicluri menstruale neregulate.
- Hipertiroidismul (tiroida hiperactivă)
Tiroida produce o cantitate excesivă de hormoni, ceea ce duce la accelerarea metabolismului.
Cauze posibile:
- Boala Graves (autoimună)
- Noduli tiroidieni hiperactivi
- Tiroidita subacută
Simptome comune: palpitații, pierdere în greutate, anxietate, insomnie, transpirații excesive, tremurături, ochi proeminenți (exoftalmie, în boala Graves).
- Tiroidita (inflamația glandei tiroide)
Poate fi acută, subacută sau cronică, în funcție de cauză (infecțioasă, autoimună, post-partum).
- Tiroidita Hashimoto: cea mai frecventă formă, autoimună, duce în timp la hipotiroidism.
- Tiroidita subacută (de Quervain): apare după infecții virale, provoacă dureri în gât și simptome de hipertiroidism temporar.
- Gușa tiroidiană
Este o mărire anormală a glandei tiroide. Poate fi difuză (uniformă) sau nodulară.
Cauze frecvente
- Deficit de iod
- Boli autoimune (Graves, Hashimoto)
- Noduli tiroidieni
Gușa poate apărea fără disfuncție tiroidiană (eutiroidiană) sau însoțită de hipo/hipertiroidism.
- Nodulii tiroidieni
Sunt formațiuni solide sau pline cu lichid care apar în interiorul tiroidei. Majoritatea sunt benigni, dar unii pot necesita investigații suplimentare pentru a exclude cancerul.
Simptome posibile: de regulă asimptomatici, dar nodulii mari pot cauza dificultăți la înghițire, respirație sau modificări ale vocii.
- Cancerul tiroidian
Este mai rar, dar poate apărea, în special la persoanele cu istoric de expunere la radiații sau cu predispoziție genetică.
Tipuri frecvente de cancer tiroidian
- Papilar (cel mai comun și cu cel mai bun prognostic)
- Folicular
- Medular
- Anaplazic (rar și agresiv)
De cele mai multe ori, cancerul tiroidian este descoperit în stadii incipiente și are o rată mare de supraviețuire dacă este tratat corespunzător.
Cauzele afecțiunilor tiroidiene
- Tulburările autoimune – cum ar fi tiroidita Hashimoto (hipotiroidism) sau boala Graves (hipertiroidism)
- Deficitul sau excesul de iod – iodul este esențial pentru sinteza hormonilor tiroidieni
- Inflamații și infecții – pot afecta funcția tiroidiană temporar sau permanent
- Factorii genetici – predispoziție ereditară pentru anumite afecțiuni tiroidiene
- Expunerea la radiații – crește riscul apariției nodulilor sau cancerului tiroidian
Simptomele afecțiunilor tiroidiene
Simptomele pot varia în funcție de tipul afecțiunii:
- Hipotiroidism: oboseală, creștere în greutate, piele uscată, constipație, depresie, sensibilitate la frig, căderea părului, încetinirea ritmului cardiac
- Hipertiroidism: pierdere în greutate, palpitații, nervozitate, transpirație excesivă, intoleranță la căldură, tremurături, creșterea apetitului
- Tiroidita: durere la nivelul gâtului, umflarea glandei tiroide, febră, stare generală alterată
- Noduli tiroidieni: majoritatea sunt asimptomatici, dar pot cauza senzație de nod în gât sau dificultăți la înghițire
- Cancer tiroidian: inițial asimptomatic, poate duce la noduli dureroși sau probleme respiratorii în stadii avansate
Factori de risc pentru afecțiunile tiroidiene
Există o serie de factori care pot crește riscul de a dezvolta probleme ale tiroidei. Cunoașterea acestor factori este esențială pentru prevenție și diagnostic precoce:
- Sexul feminin
Afecțiunile tiroidiene sunt mult mai frecvente la femei decât la bărbați. Hormonii feminini, în special în perioadele de sarcină, postnatal și menopauză, pot influența funcția tiroidiană și predispoziția la boli autoimune ale tiroidei.
- Vârsta înaintată
Pe măsură ce înaintezi în vârstă, riscul de apariție a unor tulburări tiroidiene crește, în special hipotiroidismul și nodulii tiroidieni. Monitorizarea regulată a funcției tiroidiene este recomandată după 60 de ani.
- Istoricul familial
Persoanele care au membri în familie cu boli tiroidiene, mai ales cu tiroidită autoimună (Hashimoto, Graves) sau cu cancer tiroidian, au un risc crescut de a dezvolta și ele astfel de afecțiuni.
- Prezența altor boli autoimune
Persoanele cu alte afecțiuni autoimune (diabet zaharat tip 1, lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă) au un risc mai mare de a dezvolta afecțiuni tiroidiene autoimune.
- Deficitul sau excesul de iod
Iodul este un element esențial pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Un consum insuficient sau excesiv de iod în alimentație poate dezechilibra funcția tiroidiană și favoriza apariția gușii și a altor probleme tiroidiene.
- Expunerea la radiații
Expunerea la radiații la nivelul capului, gâtului sau pieptului, în special în copilărie, crește riscul de apariție a nodulilor tiroidieni și a cancerului tiroidian.
- Sarcina și perioada postpartum
În timpul sarcinii și în primele luni după naștere, femeile pot dezvolta tulburări tiroidiene, în special tiroidita postpartum, o afecțiune autoimună temporară care poate afecta funcția tiroidiană.
- Stresul cronic
Stresul prelungit poate influența negativ sistemul imunitar și poate contribui la apariția tulburărilor tiroidiene, mai ales a celor autoimune.
- Anumite medicamente
Unele medicamente pot afecta funcția tiroidiană și pot provoca hipotiroidism sau hipertiroidism.
Acești factori nu determină întotdeauna apariția bolilor tiroidiene, însă prezența lor impune o monitorizare medicală atentă și, dacă este cazul, adoptarea unor măsuri preventive.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul afecțiunilor tiroidiene se bazează pe:
- Examen clinic
- Analize de sânge pentru hormoni tiroidieni (TSH, T3, T4)
- Ecografie tiroidiană
- Teste imunologice pentru anticorpi anti-tiroidă
- Biopsie prin puncție (în cazul nodulilor)
Tratamentul depinde de tipul afecțiunii:
- Hipotiroidismul se tratează cu administrarea de hormoni tiroidieni sintetici
- Hipertiroidismul poate fi controlat prin medicamente antitiroidiene, iod radioactiv sau, uneori, intervenție chirurgicală
- Tiroidita necesită tratament antiinflamator și, în unele cazuri, antibiotice
- Nodulii tiroidieni pot necesita monitorizare sau excizie chirurgicală
- Cancerul tiroidian este tratat prin chirurgie, radioterapie și/sau terapie hormonală
Prevenție
- Menținerea unui aport adecvat de iod prin alimentație
- Control medical regulat dacă există factori de risc
- Evitarea expunerii inutile la radiații
- Consultarea medicului la apariția simptomelor suspecte
