Meningita este o inflamație a meningelui, membranele protectoare care înconjoară creierul și măduva spinării. Această afecțiune poate fi cauzată de o infecție virală, bacteriană sau fungică, sau poate apărea ca urmare a altor condiții, cum ar fi afecțiuni autoimune sau leziuni. Meningita este o afecțiune gravă și poate pune viața în pericol dacă nu este tratată corespunzător, mai ales în cazul meningitei bacteriene.
Simptomele meningitei pot apărea brusc și se pot înrăutăți rapid. Cu cât tratamentul este început mai devreme, cu atât riscurile de complicații grave sunt mai reduse.
Tipuri de meningită
- Meningita virală (aseptică): Este forma cea mai frecventă de meningită și este cauzată de virusuri, cum ar fi enterovirusurile, virusul herpetic sau virusul West Nile. Meningita virală este, în general, mai puțin gravă decât forma bacteriană și se vindecă adesea de la sine, fără tratament specializat.
- Meningita bacteriană: Este o formă mult mai gravă, cauzată de bacterii, cum ar fi Neisseria meningitidis, Streptococcus pneumoniae și Haemophilus influenzae. Meningita bacteriană poate evolua rapid și poate duce la complicații severe, inclusiv leziuni cerebrale, surditate permanentă și chiar moarte dacă nu este tratată prompt.
- Meningita fungică: Este mai rară și este cauzată de infecții fungice, precum Cryptococcus. De obicei, se întâlnește la persoane cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi cei cu HIV/SIDA sau care primesc tratamente imunodepresive.
- Meningita parazitară: De asemenea, este rară și este cauzată de paraziți, cum ar fi Naegleria fowleri. Aceasta apare în general în ape calde, cum ar fi lacurile sau băile de apă caldă.
Cauze
Meningita poate fi cauzată de diferiți agenți patogeni, fiecare având particularitățile sale:
- Virusuri: Cele mai comune virusuri care provoacă meningită virală sunt enterovirusurile, dar și virusurile herpetice, cum ar fi herpes simplex, varicela-zoster și West Nile.
- Bacterii: Cele mai frecvente bacterii care provoacă meningită bacteriană sunt:
- Neisseria meningitidis (meningococ)
- Streptococcus pneumoniae (pneumococ)
- Haemophilus influenzae (tip B)
- Listeria monocytogenes (poate afecta grav persoanele cu sistem imunitar slăbit)
- Fungii: Infecțiile fungice precum Cryptococcus pot duce la meningită, în special la persoanele cu sistem imunitar compromis.
- Paraziți: Paraziții precum Naegleria fowleri pot provoca o formă rară de meningită cunoscută sub denumirea de meningoencefalită amebică primară.
- Infecții secundare: Unele infecții, cum ar fi otita medie severă sau sinusita cronică, pot duce la meningită dacă agenții patogeni ajung la nivelul meningelui.
Simptome
Simptomele meningitei pot varia în funcție de tipul de infecție și de severitatea afecțiunii, dar în general includ:
- Febră mare: Un simptom comun al meningitei, indicând o infecție severă.
- Dureri de cap severe: Dureri de cap intense, ce nu cedează la analgezicele obișnuite.
- Rigiditate a gâtului: O dificultate de a mișca gâtul din cauza durerii și tensiunii musculare.
- Confuzie și stare de somnolență: În formele severe, persoanele afectate pot deveni confuze și pot prezenta somnolență excesivă.
- Sensibilitate la lumină (fotofobie): Ochii pot deveni sensibili la lumină puternică.
- Grețuri și vărsături: Poate apărea o senzație puternică de greață, uneori însoțită de vărsături.
- Convulsii: În cazuri severe de meningită bacteriană sau virală, pot apărea convulsii.
- Eruptii cutanate: În meningita meningococică, pot apărea pete roșii pe piele, care nu se estompează la presiune.
La sugari și copii mici, simptomele pot include:
- Încrețirea fontanelei (zona moale de pe cap)
- Iritabilitate
- Vărsături frecvente
- Dificultăți de alimentație
Factori de risc
Factori care cresc riscul de a dezvolta meningită includ:
- Vârsta: Sugarii, vârstnicii și adolescenții sunt mai vulnerabili la meningită, mai ales la meningita bacteriană.
- Sistem imunitar slăbit: Persoanele cu sistem imunitar compromis (de exemplu, cei care urmează tratamente pentru cancer sau au HIV/SIDA) sunt mai predispuse.
- Medii aglomerate: Trăirea în medii aglomerate, cum ar fi căminele studențești sau închisorile, crește riscul de infectare cu meningococ.
- Infecții anterioare ale căilor respiratorii: Persoanele care au avut infecții respiratorii, cum ar fi pneumonii sau sinuzite, au un risc mai mare.
- Viajarea în zone endemice: În anumite părți ale lumii, cum ar fi anumite zone din Africa, riscul de meningită meningococică este mai mare.
Diagnostic
Diagnosticarea meningitei implică mai multe teste:
- Puncția lombară: Este testul principal pentru confirmarea meningitei. Se colectează o probă de lichid cefalorahidian (LCR) din jurul măduvei spinării pentru a verifica prezența bacteriilor, virusurilor sau altor agenți patogeni.
- Analize de sânge: Pentru a evalua prezența infecției și pentru a determina tipul de agent patogen.
- Tomografie computerizată (CT): Se poate utiliza pentru a evalua creierul și pentru a identifica eventuale complicații, cum ar fi abcesul cerebral.
- Examenul fizic: Un medic va căuta semne clinice de meningită, cum ar fi rigiditatea gâtului și febra.
Tratament
Tratamentul pentru meningită depinde de tipul de infecție:
- Meningita virală: De obicei, se tratează simptomatic, cu analgezice și lichide, iar majoritatea pacienților se recuperează complet.
- Meningita bacteriană: Necesită antibiotice intravenoase imediat după diagnostic. Medicamentele pot include ceftriaxona sau penicilina, în funcție de tipul de bacterie.
- Meningita fungică: Tratamentul presupune utilizarea de medicamente antifungice, administrate de obicei pe cale intravenoasă.
- Meningita parazitară: Tratamentul depinde de tipul parazitului și poate include medicamente antiparazitare specifice.
Complicații ale meningitei
Meningita poate duce la complicații severe, mai ales dacă nu este tratată corespunzător și rapid. Complicațiile pot varia în funcție de tipul de meningită (bacteriană, virală sau fungică), de vârsta pacientului și de starea sa generală de sănătate. Iată câteva dintre complicațiile posibile ale meningitei:
- Leziuni cerebrale permanente
Meningita bacteriană poate provoca leziuni cerebrale permanente, mai ales în cazul în care infecția nu este tratată la timp. Aceste leziuni pot duce la:
- Pierderea auzului
Infecția meningiană poate afecta nervul auditiv, ceea ce poate duce la pierderea auzului. Acesta este un efect secundar mai frecvent în cazul meningitei bacteriene și poate fi permanent dacă nu se intervine la timp.
- Epilepsie
Meningita poate provoca episoade de convulsii sau epilepsie.
- Abces cerebral
Meningita bacteriană poate duce la formarea unui abces cerebral, care poate cauza leziuni severe și necesită tratament rapid, de obicei prin intervenție chirurgicală.
- Probleme de dezvoltare la copii
Copiii care au suferit de meningită pot experimenta întârzieri în dezvoltarea fizică și mentală, inclusiv învățarea motorie și verbală. De asemenea, pot exista probleme de comportament și dificultăți în adaptarea la cerințele educaționale.
- Șoc septic
În cazurile severe de meningită bacteriană, infecția poate duce la sepsis (infecție generalizată a corpului), care poate pune viața în pericol.
- Insuficiență renală
Sepsisul și alte complicații ale meningitei pot afecta funcția rinichilor, ceea ce poate duce la insuficiență renală. Aceasta poate necesita tratament cu dializă.
- Probleme respiratorii
În cazul în care meningita se agravează și provoacă sepsis sau abces cerebral, pot apărea complicații respiratorii grave, cum ar fi insuficiența respiratorie.
Prevenție (vaccinurile)
Meningita poate fi prevenită în mare parte prin vaccinare. Cele mai importante vaccinuri includ:
- Vaccinul meningococic: Protejează împotriva infecției cu Neisseria meningitidis, o cauză majoră de meningită bacteriană. Vaccinul este recomandat pentru adolescenți și persoanele care trăiesc în medii aglomerate.
- Vaccinul contra pneumococului: Protejează împotriva infecțiilor cu Streptococcus pneumoniae, o cauză frecventă de meningită. Este recomandat în special pentru vârstnici și persoanele cu risc crescut.
- Vaccinul contra Haemophilus influenzae tip B: Este eficient împotriva meningitei cauzate de Haemophilus influenzae, mai ales la copii mici.
- Vaccinul contra rujeolei, oreionului și rubeolei: Protejează împotriva acestor boli virale, care pot duce la meningită virală.
Meningita poate avea complicații severe, dar cu un diagnostic prompt și un tratament adecvat, șansele de recuperare sunt mari. Este esențial să se acorde atenție semnelor și simptomelor și să se consulte un medic imediat. Prevenirea prin vaccinare și igienă corectă joacă un rol crucial în reducerea riscului.