Atacul de panică – simptome, complicații și tratament

Atacul de panică este un episod brusc și intens de frică sau anxietate extremă, care apare fără un motiv clar și care poate dura între câteva minute și aproximativ o oră. Aceste episoade sunt însoțite de o serie de simptome fizice și emoționale, care pot fi foarte deranjante și pot provoca un sentiment de pierdere a controlului sau de moarte iminentă. Atacurile de panică pot apărea spontan sau pot fi declanșate de situații de stres sau de anxietate generalizată.

Cauze

Atacul de panică poate apărea din diverse cauze, incluzând factori biologici, psihologici și de mediu. Printre cauzele principale se numără:

1. Predispoziția genetică: Persoanele cu un istoric familial de tulburări de panică sau alte tulburări de anxietate sunt mai predispuse să experimenteze atacuri de panică.
2. Disfuncții ale neurotransmițătorilor: Dereglările chimice la nivelul creierului, în special ale neurotransmițătorilor, cum ar fi serotonina și norepinefrina, pot contribui la dezvoltarea atacurilor de panică.
3. Factori de stres: Stresul extrem, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, schimbări mari în viață (de exemplu, un nou loc de muncă sau mutarea într-un alt oraș), sau traume pot declanșa atacuri de panică.
4. Anxietatea cronică: Persoanele care suferă de anxietate generalizată sau tulburări de stres posttraumatic au un risc mai mare de a dezvolta atacuri de panică.
5. Factori de mediu: Expunerea la anumite condiții de mediu sau circumstanțe, cum ar fi aglomerația sau locurile închise, poate activa un atac de panică.
6. Alte afecțiuni medicale: Tulburările tiroidiene, bolile cardiovasculare sau tulburările respiratorii pot, în unele cazuri, să fie legate de apariția atacurilor de panică.

Simptome

Atacul de panică este însoțit de o serie de simptome fizice și emoționale care pot apărea brusc și intens. Aceste simptome pot include:

1. Palpitații și bătăi rapide ale inimii: Inima bate foarte rapid și poate fi însoțită de senzația de sufocare.
2. Dificultăți de respirație: Senzația de aer insuficient sau de apăsare în piept este frecventă.
3. Transpirație abundentă: O sudorație excesivă care poate apărea în absența unui efort fizic.
4. Tremurături sau spasme musculare: Corpul poate tremura necontrolat, iar mușchii pot deveni rigizi.
5. Greață sau amețeli: Multe persoane experimentează greață sau un sentiment de amețeală extremă în timpul unui atac.
6. Senzația de sufocare sau strangulare: Dificultăți de respirație, adesea însoțite de o senzație de strângere în gât.
7. Durere toracică: Poate fi o senzație de durere în piept sau presiune toracică, adesea similară cu simptomele unui atac de cord.
8. Frica intensă: Sentimentul de frică extremă, de panică sau de pierdere a controlului, chiar și fără un motiv evident.
9. Sentiment de depersonalizare sau derealizare: Senzația   lumea din jurul tău nu este reală.
10. Frica de moarte iminentă: Multe persoane care suferă un atac de panică au un sentiment foarte puternic de frică de a muri sau de a-și pierde controlul.

Diagnostic

Diagnosticul de atac de panică se face pe baza istoricului medical al pacientului, a simptomelor raportate și a unui examen fizic. De asemenea, medicul poate recomanda efectuarea unor teste pentru a exclude alte afecțiuni medicale care ar putea cauza simptome similare, cum ar fi boli de inimă sau tulburări tiroidiene.

Tratament

Tratamentul atacurilor de panică include de obicei un amestec de terapii psihologice și medicamente:

1. Terapia cognitiv-comportamentală (TCC): Este o formă de terapie care ajută pacientul să înțeleagă și să schimbe tiparele de gândire și comportamentele care contribuie la apariția atacurilor de panică.
2. Medicamente antidepresive și anxiolitice: Antidepresivele și medicamentele anxiolitice (benzodiazepine) pot ajuta la gestionarea simptomelor pe termen lung.
3. Tehnici de relaxare: Tehnici precum respirația controlată, meditația și relaxarea musculară progresivă pot ajuta la reducerea frecvenței și intensității atacurilor de panică.
4. Exerciții fizice: Activitățile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos sau yoga, pot ajuta la reducerea nivelurilor de stres și anxietate.

Complicații

Dacă nu sunt tratate, atacurile de panică pot duce la:

1. Tulburarea de panică: Aceasta este caracterizată prin atacuri de panică repetate și o preocupare constantă legată de viitoare atacuri de panică.
2. Fobia socială: Persoanele care au atacuri de panică frecvente pot ajunge să evite locuri aglomerate sau evenimente sociale din frica de a suferi un alt atac.
3. Depresie: Anxietatea constantă legată de atacurile de panică poate duce la dezvoltarea depresiei.

Prevenție

Prevenirea atacurilor de panică poate include:

1. Reducerea stresului: Evitarea situațiilor de stres cronic și învățarea tehnicilor de relaxare pot ajuta la reducerea frecvenței atacurilor de panică.
2. Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică poate reduce nivelurile de anxietate și poate îmbunătăți starea generală de bine.
3. Terapia cognitiv-comportamentală: Este o metodă eficientă pentru a învăța cum să identifici și să controlezi gândurile și comportamentele care pot declanșa atacuri de panică.
4. Evitarea substanțelor stimulante: Limitarea consumului de cafeină, alcool și droguri poate ajuta la prevenirea atacurilor de panică.
5. Odihnă suficientă și alimentație sănătoasă: Somnul adecvat și o dietă echilibrată pot reduce riscurile de a dezvolta atacuri de panică.

Atacurile de panică pot fi debilitante, dar cu tratamentele adecvate, multe persoane pot învăța să le controleze și să ducă o viață normală. Dacă simțiți că suferiți de atacuri de panică, nu ezitați să căutați ajutor din partea unui specialist.