Bolile inflamatorii intestinale (BII) sunt un grup de afecțiuni cronice care afectează tractul digestiv si a caror incidenta si prevalenta este in crestere in lume. Cele mai cunoscute forme sunt boala Crohn și colita ulcerativă. Spre deosebire de o simplă indigestie sau o infecție trecătoare, bolile inflamatorii intestinaleimplică o inflamație cronica persistentă sau recurenta a mucoasei intestinale.
Cauze boli inflamatorii intestinale
Cauza exactă a bolilor inflamatorii intestinale nu este pe deplin cunoscută, dar se consideră că este o combinație complexă de factori:
- Factori genetici: Există o predispoziție genetică, ceea ce înseamnă că persoanele cu rude de gradul I (părinți, frați) cu BII au un risc mai mare de a dezvolta boala.
- Factori imunitari: Sistemul imunitar atacă, în mod eronat, mucoasa intestinală, declanșând inflamația. In bolile inflamatorii stratul protector de mucus este afectat, datorita emulsifiantilor din alimentatie si a dezechilibrului microbiotei si asta permite patogenilor din lumen sa intre in contact direct cu celulele imunitare generand inflamatie.
- Factori de mediu: Factori precum fumatul, excesul de antibiotice, mai ales in copilarie, consumul cronic de antiinflamatoare non-steroidiene, anumite infecții, dieta și stresul pot juca un rol în declanșarea sau agravarea bolii.
- Microbiomul intestinal (flora intestinală): Un dezechilibru al bacteriilor din intestin cu scaderea bacteriilor benefice si cresterea celor patogene poate contribui la inflamație.
Diferența dintre boala Crohn și colita ulcerativă
- Localizarea inflamației:
- Boala Crohn: Poate afecta orice parte a tractului digestiv, de la gură până la anus. Cel mai frecvent, afectează ileonul (partea terminală a intestinului subțire) și colonul. Inflamația în boala Crohn este adesea „segmentară” sau „în pete,” adică alternează zone inflamate cu zone sănătoase.
- Colita ulcerativă: Afectează exclusiv colonul (intestinul gros) și rectul. Inflamația începe de obicei în rect și se poate extinde continuu proximal (spre restul colonului). Nu există zone sănătoase între zonele inflamate.
- Profunzimea inflamației:
- Boala Crohn: Inflamația afectează toate straturile peretelui intestinal (transmurală). Aceasta poate duce la complicații precum stricturi (îngustări), fistule (conexiuni anormale între organe) și abcese.
- Colita ulcerativă: Inflamația afectează doar mucoasa (stratul superficial) și submucoasa colonului.
- Aspectul leziunilor:
- Boala Crohn: Ulcerele sunt adesea „afte” (mici ulcerații rotunde) sau liniare, cu aspect „în pavaj de piatră” datorită alternanței zonelor inflamate cu zone edematoase.
- Colita ulcerativă: Ulcerele sunt superficiale, continue și pot conflua, dând un aspect „în oglindă arsă” mucoasei.
- Simptome:
Deși multe simptome se suprapun, există și unele diferențe:
- Dureri abdominale: În boala Crohn, durerea este mai frecvent localizată în partea dreaptă inferioară a abdomenului, în timp ce în colita ulcerativă este mai frecventă în partea stângă inferioară.
- Sângerări rectale: Sunt mai frecvente și mai abundente în colita ulcerativă, deoarece inflamația afectează rectul.
- Diaree: Este frecventă în ambele afecțiuni, dar în colita ulcerativă poate fi însoțită de mucus și puroi.
- Complicații extraintestinale: Manifestări precum artrita, afecțiuni ale pielii sau ochilor sunt mai frecvente în boala Crohn.
Simptome
Simptomele pot varia în funcție de tipul și severitatea bolii, dar cele mai comune includ:
- Dureri abdominale și crampe: Acestea pot fi localizate în diferite zone ale abdomenului
- Diaree cronică: Scaune frecvente, moi sau apoase, uneori cu sânge, mucus sau puroi
- Sângerări rectale
- Senzație imperioasă de defecație (nevoie urgentă de a merge la toaletă)
- Senzatia de defecatie incompleta
- Oboseală
- Pierdere în greutate neintenționată
- Febră (în pusee)
Diagnostic
Diagnosticul implică o combinație de metode:
- Analize de sânge și scaun: Pot identifica semne de inflamație, infecții sau deficiențe nutriționale. Dintre acestea calprotectina fecala este cel mai fidel martor al inflamatiei intestinale si cel care ne orienteaza spre diagnosticul de boala inflamatorie intestinala.
- Colonoscopia cu biopsie si examen anatomopatologic: Este cea mai importantă investigație, permițând vizualizarea directă a mucoasei colonului și prelevarea de biopsii pentru analiză microscopică.
- Endoscopia digestivă superioară (gastroscopie): Poate fi utilă în diagnosticarea bolii Crohn care afectează esofagul, stomacul sau duodenul.
- Imagistica medicală (CT, RMN): Poate oferi informații despre extinderea inflamației și despre eventualele complicații.
Tratamentul bolilor inflamatorii intestinale
Tratamentul BII vizează controlul inflamației, ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor. Scopul terapiei a evoluta in paralel cu progresele facute in deslusirea patogenezei bolii si nu se mai refera in prezent doar la disparitia simptomelor, ci se tinteste vindecarea mucoasei si disparitia inflamatiei cronice din tesuturile intestinale. Există mai multe clase de medicamente, printre care:
- Medicamente antiinflamatoare (aminosalicilați, corticosteroizi): Reduc inflamația în intestin.
- Imunomodulatoare: Modifică răspunsul sistemului imunitar – azatioprina, metotrexat.
- Medicamente biologice si molecule specifice: Sunt medicamente moderne care țintesc specific anumite molecule implicate în procesul inflamator si cauta sa intrerupa ciclul inflamator auto-intretinut.
În unele cazuri, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a trata complicațiile, cum ar fi stenozele (îngustările) intestinale sau abcesele. In toate cazurile tratamentul este individualizat si personalizat, cu o urmarire stransa din partea gastroenterologului.
Monitorizarea evoluție
Monitorizarea este esențială pentru a evalua eficacitatea tratamentului și pentru a detecta precoce eventualele recăderi sau complicații. Se bazează pe:
- Consulturi medicale regulate
- Analize de laborator periodice
- Investigații endoscopice și imagistice, la nevoie
Complicațiile bolilor inflamatorii intestinale
Complicațiile bolilor inflamatorii intestinale (BII), atât pentru boala Crohn, cât și pentru colita ulcerativă, pot fi diverse și pot afecta semnificativ calitatea vieții. Este important de reținut că nu toți pacienții cu BII vor dezvolta aceste complicații, iar riscul și tipul complicațiilor depind de severitatea bolii, localizarea inflamației și răspunsul la tratament.
Complicații generale (comune ambelor afecțiuni):
- Complicații nutriționale: Malabsorbția nutrienților (vitamine, minerale, proteine) din cauza inflamației cronice și a afectării intestinului subțire (mai ales în boala Crohn) poate duce la deficiențe nutriționale, anemie, pierdere în greutate, oboseală și slăbiciune.
- Complicații oculare: Unele persoane cu BII pot dezvolta inflamații oculare, cum ar fi uveita, episclerita sau conjunctivita.
- Complicații cutanate: Pot apărea diverse afecțiuni ale pielii, precum eritem nodos, pioderma gangrenosum sau afte bucale.
- Complicații articulare: Artrita, spondilita anchilozantă sau artralgii pot afecta articulațiile.
- Complicații hepatobiliare: Colangita sclerozantă primitiva (inflamația căilor biliare) sau litiaza biliară pot apărea, mai ales în colita ulcerativă.
- Complicații tromboembolice: Riscul de formare a cheagurilor de sânge (tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară) este crescut la pacienții cu BII.
- Complicații psihologice: Impactul bolii asupra calității vieții poate duce la anxietate, depresie și stres.
Complicații specifice bolii Crohn:
- Stricturi (îngustări): Inflamația cronică poate duce la îngustarea lumenului intestinal, cauzând obstrucție intestinală, dureri abdominale severe, balonare, vărsături și incapacitatea de a elimina gazele și materiile fecale.
- Fistule: Reprezintă conexiuni anormale între intestin și alte organe (piele, vezică urinară, vagin, alte segmente intestinale). Fistulele pot cauza infecții, abcese și scurgeri de materii fecale.
- Abcese: Colecții de puroi care se pot forma în peretele intestinal sau în țesuturile din jur, cauzând durere, febră și inflamație locală.
- Fisuri anale: Ulcerații dureroase în zona anală.
Complicații specifice colitei ulcerative:
- Megacolon toxic: Dilatarea severă a colonului, o complicație rară, dar potențial fatală, care poate duce la perforație intestinală.
- Hemoragie masivă: Sângerări rectale abundente care pot pune viața în pericol.
- Cancer de colon: Riscul de cancer de colon este crescut la pacienții cu colită ulcerativă extinsă și de lungă durată (peste 8-10 ani de evoluție a bolii). De aceea, colonoscopia de supraveghere este esențială pentru depistarea precoce a displaziei (modificări precanceroase) sau a cancerului.
Asociere boli inflamatorii intestinale cu alte boli autoimune
Da, bolile inflamatorii intestinale (BII), cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă, se pot asocia cu o serie de alte boli autoimune. Aceasta se întâmplă deoarece, în ambele tipuri de BII, sistemul imunitar atacă în mod eronat propriile țesuturi ale organismului, în special cele ale tractului digestiv. Această predispoziție la autoimunitate poate crește riscul de a dezvolta și alte afecțiuni în care sistemul imunitar este implicat.
Iată câteva dintre cele mai frecvente boli autoimune asociate cu BII:
- Colangita sclerozanta primitiva
- Tiroidita autoimună (Hashimoto, Basedow): Afecțiuni ale glandei tiroide.
- Diabet zaharat tip 1: O afecțiune în care sistemul imunitar atacă celulele producătoare de insulină din pancreas.
- Anemie pernicioasă: O formă de anemie cauzată de dificultatea organismului de a absorbi vitamina B12.
Prevenție boli inflamatorii intestinale
Prevenirea specifică nu este posibilă, deoarece cauzele sunt complexe și multifactoriale. Totuși, un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, evitarea alimentelor ultra-procesate, evitarea fumatului, gestionarea stresului, și activitatea fizică regulată, poate reduce riscul sau poate ajuta la gestionarea simptomelor. De asemenea, este important să fiți atenți la semnele timpurii și să consultați medicul dacă apar simptome.
O persoană ar trebui să se adreseze medicului dacă prezintă simptome digestive persistente, precum dureri abdominale, diaree cronică, sângerări rectale, pierdere în greutate neintenționată sau oboseală inexplicabilă. Un diagnostic precoce și un tratament adecvat pot preveni complicațiile și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.