Amigdalita este o inflamație a amigdalelor, glandele aflate în partea din spate a gâtului, care au rol de apărare împotriva infecțiilor. Această afecțiune este frecventă în rândul copiilor, dar poate apărea și la adulți. Amigdalita poate fi acută (apare brusc și durează câteva zile) sau cronică (recurentă sau persistentă pe termen lung).
Cauze
Amigdalita este cauzată în principal de:
- Infecții virale – cele mai frecvente cauze, produse de virusuri precum adenovirus, virusul gripal, rinovirusul sau Epstein-Barr (mononucleoza)
- Infecții bacteriene – cel mai des implicată este Streptococcus pyogenes (streptococul de grup A), care produce așa-numita amigdalită streptococică
Sunt multi factori care pot crește riscul apariției amigdalitei sau pot favoriza recurența acesteia, mai ales în rândul copiilor și adolescenților:
- Expunerea frecventă la colectivități
Copiii care frecventează școli, grădinițe sau centre de îngrijire sunt mai predispuși la infecții respiratorii, inclusiv amigdalită, din cauza contactului apropiat cu alți copii. Virusurile și bacteriile se răspândesc ușor prin tuse, strănut sau atingere.
- Sistem imunitar slăbit
Persoanele cu imunitate scăzută din cauza bolilor cronice, stresului, alimentației deficitare sau tratamentelor imunosupresoare (ex. chimioterapie, corticosteroizi), sunt mai vulnerabile la infecții, inclusiv la cele ale amigdalelor.
- Expunerea la fumat pasiv sau la poluanți
Inhalarea constantă a fumului de țigară sau a aerului poluat poate irita mucoasa căilor respiratorii și poate favoriza inflamațiile repetate ale gâtului și amigdalelor.
- Istoric de infecții respiratorii frecvente
Persoanele care suferă în mod repetat de răceli, viroze, sinuzite sau faringite au un risc mai mare de a dezvolta amigdalită, din cauza slăbirii barierelor de protecție ale gâtului.
- Igiena deficitară
Obiceiurile de igienă precare (spălatul pe mâini neregulat, folosirea în comun a tacâmurilor sau a paharelor) pot facilita transmiterea agenților infecțioși.
- Anotimpul rece
Iarna și începutul primăverii sunt perioadele cele mai propice apariției amigdalitei, când infecțiile respiratorii sunt mai frecvente, iar imunitatea generală poate fi scăzută.
- Alergiile și rinita alergică
Persoanele care suferă de alergii respiratorii pot avea inflamații frecvente ale mucoaselor nazale și faringiene, ceea ce le face mai vulnerabile la suprainfecții precum amigdalita.
Simptome amigdalită
Simptomele amigdalitei variază în funcție de cauză și severitate, dar pot include:
- Durere în gât (adesea severă)
- Dificultate sau durere la înghițire
- Roșeață și umflarea amigdalelor
- Puncte albe sau depozite de puroi pe amigdale (în infecțiile bacteriene)
- Febră (poate fi mare în cazul infecției bacteriene)
- Ganglioni limfatici inflamați la nivelul gâtului
- Respirație urât mirositoare
- Voce groasă sau modificată
- Dureri de cap și oboseală generală
- În cazul copiilor mici: refuzul alimentației, iritabilitate, dureri abdominale
Diagnostic
Medicul poate pune diagnosticul pe baza:
- Examinării vizuale a gâtului și amigdalelor.
- Tusei, febrei și altor simptome asociate.
- Teste rapide pentru streptococ sau cultură faringiană (pentru confirmarea infecției bacteriene).
Tratament
- Pentru amigdalita virală:
- Repaus la pat
- Hidratare intensă
- Antitermice și antiinflamatoare
- Antiseptice orale
- Pentru amigdalita bacteriană:
- Antibiotice prescrise de medic
- Tratamentul trebuie urmat complet, chiar dacă simptomele dispar
- Pentru amigdalita cronică sau recurentă:
- În unele cazuri, se recomandă amigdalectomia (intervenție chirurgicală de îndepărtare a amigdalelor).
Prevenție
Pentru a reduce riscul apariției amigdalitei:
- Spală-te frecvent pe mâini, în special înainte de masă și după contactul cu persoane bolnave.
- Evită contactul apropiat cu persoane infectate.
- Nu folosi la comun tacâmuri, pahare sau obiecte de igienă personală.
- Menține un sistem imunitar sănătos prin alimentație echilibrată, hidratare și odihnă suficientă.
- Învață copiii să evite să-și ducă mâinile murdare la gură sau nas.
Amigdalita este o afecțiune frecventă, dar cu tratament adecvat și prevenție corectă, poate fi gestionată eficient. Consultul medical este esențial mai ales în cazurile cu febră mare sau dureri intense.