Deshidratarea – simptome, cauze, complicații și prevenție

Deshidratarea apare atunci când corpul pierde mai multe lichide decât primește, iar organismul nu mai are suficientă apă pentru a funcționa corect.

Apa este esențială pentru toate procesele vitale – de la reglarea temperaturii, transportul substanțelor nutritive și oxigenului, până la eliminarea toxinelor. Chiar și o pierdere moderată de lichide poate afecta echilibrul general al organismului.

Cauze frecvente ale deshidratării

1. Transpirația excesivă

• Apare în timpul activităților fizice intense, sportului practicat în căldură sau febrei.
• Prin transpirație se pierd nu doar apă, ci și electroliți importanți precum sodiul si potasiul, esențiali pentru echilibrul hidric și funcționarea musculară.

2. Vărsături și diaree

• Afecțiunile digestive sau infecțiile virale/bacteriene pot duce la pierderi masive de apă și electroliți.
• Este una dintre cele mai rapide cauze ale deshidratării, mai ales periculoasă la sugari și vârstnici.

3. Febra

• Temperatura crescută accelerează pierderea de apă prin transpirație și respirație.
• Cu cât febra este mai mare sau durează mai mult, cu atât riscul de deshidratare este mai mare.

4. Aport insuficient de lichide

• Frecvent la vârstnici (care au senzația de sete redusă), la persoane cu dizabilități, la copii mici sau în perioade de boală.
• Ignorarea voluntară a setei, din lipsă de timp sau interes, poate contribui la deshidratare cronică ușoară.

5. Expunerea la căldură extremă sau climat uscat

• Soarele puternic și temperaturile ridicate cresc pierderile prin transpirație și respirație
• În zonele foarte uscate, pielea pierde apă chiar și fără transpirație vizibilă.

6. Diabet zaharat necontrolat

• Nivelurile ridicate de glucoză determină diureză osmotică (eliminarea crescută de apă prin urină).
• Simptom comun: poliurie (urinări frecvente) + sete accentuată = risc de deshidratare severă.

7. Medicamente diuretice și laxative

• Diureticele elimină apa prin rinichi, tratând hipertensiunea sau retenția de lichide, dar pot duce la dezechilibre hidroelectrolitice.
• Laxativele excesive accelerează tranzitul intestinal, ducând la pierderi rapide de lichide.

8. Arsuri extinse sau boli ale pielii

• Pierderea stratului protector cutanat favorizează evaporarea apei din organism.
• La pacienții cu arsuri mari, deshidratarea este o urgență medicală.

Simptome ale deshidratării

Simptomele variază în funcție de severitatea deshidratării:

• Sete intensă și gură uscată
• Oboseală și slăbiciune generală
• Piele uscată și lipsită de elasticitate
• Urină în cantitate mică, închisă la culoare
• Amețeli, dureri de cap și dificultăți de concentrare
• Palpitații și creșterea ritmului cardiac
• Scădere în greutate bruscă (prin pierdere de apă)
• La copii: fontanele adâncite, plâns fără lacrimi, iritabilitate și lipsa urinei pentru mai multe ore

Riscurile deshidratării/ complicații

Lăsată netratată, deshidratarea poate avea urmări serioase:

• Dezechilibre electrolitice – care pot afecta funcționarea inimii, mușchilor și creierului.
• Scăderea tensiunii arteriale – cu risc de leșin sau colaps circulator.
• Insuficiență renală acută – prin reducerea fluxului sangvin renal.
• Convulsii – cauzate de dezechilibre de sodiu și potasiu.
• Comă și moarte – în cazuri extreme, mai ales la copii, vârstnici sau persoane bolnave.

Prevenția deshidratării:

• Bea apă în mod regulat, chiar dacă nu îți este sete – cel puțin 6-8 pahare pe zi.
• Consumă lichide suplimentare în timpul activităților fizice, în zilele caniculare sau în cazul febrei și bolilor digestive.
• Alege alimente hidratante – fructe și legume proaspete precum pepenele, castraveții, portocalele.
• Evită alcoolul și băuturile cu cofeină în exces, deoarece au efect diuretic.
• Monitorizează culoarea urinei – un indicator simplu: cu cât este mai închisă, cu atât hidratarea e mai slabă.
• Pentru copii și vârstnici, oferă apă des, chiar dacă nu cer – aceste grupe de vârstă nu își reglează bine setea.

Consumul zilnic de lichide recomandat

Necesarul de apă variază în funcție de:

• Greutate corporală
• Nivelul de activitate fizică
• Temperatura și umiditatea mediului
• Starea de sănătate (febră, infecții, boli cronice etc.)

Valori orientative:

🔹 Atenție:
Nu toate lichidele trebuie să fie apă simplă – hidratarea se face și prin supe, ceaiuri neîndulcite, lapte, fructe (pepene, portocale, căpșuni) și legume (castraveți, roșii, salată verde).

Cafeaua și alcoolul nu sunt considerate surse corecte de hidratare – ba chiar pot avea efect diuretic.