Anxietatea este o reacție naturală a organismului la stres, percepută ca un sentiment de teamă, neliniște sau îngrijorare. Este normală în anumite situații (ex. înaintea unui examen sau interviu), însă atunci când devine intensă, frecventă și necontrolată, poate afecta semnificativ calitatea vieții.
Tipuri de anxietate
- Tulburarea de anxietate generalizată (TAG): îngrijorări excesive și constante privind activități cotidiene, fără un motiv clar.
- Tulburarea de panică: episoade bruște și intense de frică însoțite de simptome fizice precum palpitații, transpirații și senzația de sufocare.
- Fobiile specifice: frici exagerate față de obiecte sau situații particulare (ex. frica de înălțime, zbor, insecte).
- Anxietatea socială: teamă intensă de a fi judecat, rușinat sau respins în contexte sociale.
- Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC): gânduri intruzive (obsesii) și comportamente repetitive (compulsii).
- Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD): apare în urma unui eveniment traumatic și implică retrăirea persistentă a acestuia.
Diferența dintre frică și anxietate
- Frica este o reacție emoțională imediată și intensă la o amenințare reală și prezentă.
- Anxietatea este o stare anticipativă, generalizată, față de o amenințare viitoare, vagă sau ipotetică.
Cauze
Anxietatea poate apărea dintr-o combinație de factori:
- Genetici: predispoziția moștenită pentru tulburări de anxietate.
- Chimie cerebrală: dezechilibre în neurotransmițători precum serotonina, dopamina sau GABA.
- Evenimente de viață stresante: traume, pierderi, abuzuri sau schimbări majore.
- Probleme medicale: afecțiuni ale tiroidei, tulburări cardiace, diabet sau dezechilibre hormonale.
- Consumul de substanțe: alcool, droguri, cofeină în exces sau sevraj.
- Factori de personalitate: perfecționism, hipersensibilitate, timiditate excesivă.
Semne și simptome ale anxietății
Anxietatea poate afecta individul pe mai multe planuri, iar simptomele pot varia în intensitate și frecvență. Acestea pot fi împărțite în simptome emoționale, cognitive și fizice.
Simptome emoționale:
- Neliniște constantă: Persoanele cu anxietate se simt adesea neliniștite sau nervoase, chiar și atunci când nu există un motiv aparent. Aceasta poate fi o senzație de neliniște interioară sau o presiune constantă de a anticipa pericole.
- Teama de necunoscut: Frica sau îngrijorarea intensă legată de evenimente viitoare, chiar și cele care par banale sau improbabile. Această frică poate deveni copleșitoare și îngreunează concentrarea asupra activităților de zi cu zi.
- Iritabilitate: Mulți indivizi cu anxietate devin mai iritați sau sensibili la stimuli externi, cum ar fi zgomotele puternice sau conversațiile care par să le perturbe gândirea. Iritabilitatea este frecventă atunci când anxietatea este nerezolvată.
- Frica de a pierde controlul: Persoanele cu anxietate pot simți că își pierd controlul asupra propriilor gânduri sau asupra situației în care se află, ceea ce creează un sentiment de panică internă.
Simptome cognitive:
- Gânduri repetitive: Gânduri constante despre posibile pericole, eșecuri sau scenarii negative. De exemplu, cineva cu anxietate ar putea anticipa continuu cele mai rele scenarii posibile în orice situație.
- Dificultăți de concentrare: Gândurile înfocate pe frică sau îngrijorare pot face foarte greu să te concentrezi asupra sarcinilor zilnice, lucru care poate afecta atât munca, cât și relațiile interpersonale.
- Sentimentul de „gândire în spirală”: Aceasta este o formă de gândire negativă în care persoana devine tot mai prinsă în idei de îngrijorare, ceea ce agravează și mai mult anxietatea.
- Frica de a face greșeli: Persoanele cu anxietate pot evita anumite activități din teama că nu le vor face corect, ceea ce poate conduce la procrastinare sau retragere socială.
Simptome fizice:
- Palpitații: Creșterea ritmului cardiac este un simptom frecvent, persoanele anxioase simțindu-se ca și cum inima lor bate prea repede sau neregulat. Acesta poate fi un semnal al unei crize de panică iminente.
- Tensiune musculară: Anxietatea poate duce la încordarea mușchilor, în special în zona gâtului, umerilor și maxilarului. Aceasta provoacă durere fizică și poate duce la dureri de cap tensionale.
- Tremurături și amețeli: De multe ori, anxietatea poate cauza tremurături ușoare în corp sau o senzație de amețeală, care poate crea un sentiment de instabilitate.
- Transpirație excesivă: Aceasta este o reacție comună în situațiile de anxietate sau panică. Transpirația apare chiar și în condiții în care temperatura corpului nu justifică acest lucru, cum ar fi în timpul unor interacțiuni sociale sau în situații stresante.
- Dificultăți de respirație: Persoanele cu anxietate pot simți că nu pot respira corect, având senzația că nu pot obține suficient aer, ceea ce poate duce la atacuri de panică. Aceasta poate include senzații de sufocare sau respirație rapidă și superficială.
- Tulburări digestive: Stomacul și intestinul sunt extrem de sensibile la stres și anxietate. Problemele digestive pot include balonare, crampe, greață sau chiar diaree. Mulți oameni cu anxietate se confruntă cu tulburări de apetit, iar alții pot experimenta senzații de „nod în gât” sau disconfort abdominal.
- Oboseală extremă: Datorită efortului constant de a face față gândurilor și sentimentelor de anxietate, persoanele afectate pot resimți un nivel ridicat de oboseală, chiar și după o perioadă de odihnă. Aceasta este legată de consumul de energie mentală și fizică în gestionarea anxietății.
Aceste simptome pot varia în funcție de tipul și severitatea anxietății și pot afecta diferit fiecare persoană. În unele cazuri, simptomele fizice pot fi confuze, deoarece pot semăna cu alte afecțiuni medicale. De aceea, este important să se consulte un specialist pentru a face un diagnostic corect și pentru a determina un plan de tratament adecvat.
Diagnostic și tratament
Diagnostic:
- Se face de obicei de un psihiatru sau psiholog clinician, prin interviu clinic și, uneori, chestionare standardizate.
- Se exclude prezența altor afecțiuni fizice prin investigații medicale (analize, ecografii etc.).
Tratament:
- Psihoterapie (prima linie): terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este cea mai eficientă.
- Medicamente: antidepresive (SSRI, SNRI), anxiolitice (benzodiazepine – pe termen scurt), beta-blocante pentru simptome fizice.
- Tehnici de relaxare: mindfulness, meditație, respirație controlată.
- Stil de viață sănătos: somn regulat, alimentație echilibrată, sport.
Prevenție
Deși nu se poate preveni complet apariția anxietății, gestionarea stilului de viață poate reduce riscul sau severitatea:
- Evită stresul cronic: creează un echilibru între muncă și timp liber, folosește tehnici de relaxare.
- Fă mișcare regulat: activitatea fizică reduce cortizolul și stimulează endorfinele.
- Adoptă o rutină de somn sănătoasă: lipsa somnului agravează anxietatea.
- Redu stimulentele: cofeina și alcoolul pot accentua simptomele.
- Discută despre emoții: nu te izola – sprijinul social contează.
- Consultă un specialist la primele semne: intervenția precoce previne agravarea.