Durerile de cap, cunoscute și sub denumirea de cefalee, reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite în practica medicală. Pot varia de la o ușoară jenă trecătoare până la o durere intensă și debilitantă. Deși cele mai multe cefalee nu indică probleme grave, unele pot ascunde afecțiuni neurologice sau sistemice importante care necesită investigație.
Tipuri de dureri de cap
Durerea de cap poate fi clasificată în două categorii mari:
- Cefalee primară – nu este cauzată de o altă afecțiune:
- Migrenă – durere pulsatilă, adesea localizată pe o parte a capului, însoțită de greață, sensibilitate la lumină și zgomot.
- Cefalee de tensiune – cea mai comună formă, cu durere difuză, de intensitate medie, ca o „bandă strânsă” în jurul capului.
- Cefalee în ciorchine (cluster headache) – durere severă, unilaterală, în jurul ochiului, care apare în episoade.
2. Cefalee secundară – apare ca simptom al unei alte boli:
- Infecții (sinuzită, meningită)
- Traumatism cranian
- Hipertensiune arterială severă
- Tumori cerebrale
- Probleme oculare sau dentare
Ce afecțiuni pot ascunde durerile de cap?
Deși majoritatea durerilor de cap sunt benigne, există situații în care acestea pot fi simptomul unor afecțiuni mai grave. Iată câteva exemple:
- Meningita
O infecție a meningelor (membranele care învelesc creierul și măduva spinării), însoțită de febră, rigiditate a cefei și confuzie. Cefaleea este severă și persistentă. - Hemoragia subarahnoidiană (accident vascular hemoragic)
Durere de cap bruscă, fulgerătoare („cea mai puternică din viață”), adesea cu pierderea stării de conștiență, greață sau convulsii. - Tumori cerebrale
Cefalee persistentă, agravată dimineața, adesea însoțită de greață, vărsături, tulburări de vedere sau echilibru, somnolență sau modificări de comportament. - Sinuzita acută sau cronică
Inflamația sinusurilor paranazale produce presiune în zona frunții, pomeților sau în spatele ochilor. Durerea se agravează la aplecare și este însoțită de secreții nazale și congestie. - Glaucomul acut
O afecțiune oculară care poate produce cefalee severă, durere oculară, vedere încețoșată și greață. - Hipertensiunea arterială severă
Deși nu dă simptome frecvent, o creștere bruscă și semnificativă a tensiunii poate cauza dureri de cap, de regulă occipitale (la ceafă). - Accidentul vascular cerebral (AVC ischemic sau hemoragic)
Cefalee însoțită de slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire, vedere dublă sau confuzie. - Tromboza venoasă cerebrală
Apare mai ales la femei tinere, în urma folosirii contraceptivelor, deshidratării sau tulburărilor de coagulare. Se manifestă prin dureri de cap persistente, vedere încețoșată și convulsii. - Nevralgia de trigemen
Dureri scurte, intense, „ca un șoc electric”, în zona feței, declanșate de atingere, vânt sau mișcări faciale.
Cauze frecvente ale durerilor de cap
- Stresul și tensiunea emoțională
– Una dintre cele mai frecvente cauze. Poate duce la contractarea mușchilor gâtului și umerilor, generând cefalee de tip tensional. - Deshidratarea
– Un aport inadecvat de lichide afectează circulația cerebrală și poate provoca dureri de cap difuze, de intensitate variabilă. - Privarea de somn sau somnul în exces
– Dezechilibrul în ritmul circadian și lipsa odihnei afectează funcționarea creierului și pot declanșa migrene sau cefalee de tensiune. - Fluctuațiile hormonale
– Menstruația, sarcina, menopauza sau administrarea contraceptivelor pot declanșa dureri de cap, mai ales la femeile cu predispoziție la migrene. - Alimente declanșatoare
– Brânzeturile maturate, ciocolata, alcoolul (în special vinul roșu), mezelurile (cu nitrați), glutamatul monosodic (MSG) sunt cunoscuți factori declanșatori. - Consumul excesiv de cofeină sau sevrajul de cofeină
– Cofeina în doze mari poate produce vasoconstricție, iar lipsa ei bruscă la persoane dependente poate genera dureri de cap severe. - Postura incorectă
– Tensiunea constantă asupra mușchilor cervicali și ai spatelui, mai ales la birou sau în fața ecranelor, poate duce la dureri de cap cronice. - Efortul fizic intens sau brusc
– Exercițiile fizice intense sau activitatea sexuală pot duce, uneori, la cefalee de efort. - Anumite medicamente
– Utilizarea excesivă a analgezicelor poate duce la „cefalee de abuz medicamentos”, care apare atunci când medicamentele sunt folosite prea des.
Factori de risc principali
- Istoric familial de migrenă
- Stres cronic sau traumatisme emoționale
- Lipsa activității fizice
- Tulburări de somn
- Tulburări hormonale
- Alimentație dezechilibrată
- Anxietate și depresie
- Abuz de alcool sau droguri
- Expunere excesivă la ecrane (telefon, calculator)
Simptome asociate
- Pe lângă durerea propriu-zisă, pot apărea și alte manifestări, în funcție de tipul cefaleei:
- Durere pulsatilă sau presantă
- Greață sau vărsături
- Sensibilitate la lumină (fotofobie) și sunete (fonofobie)
- Vedere încețoșată sau puncte luminoase (aură)
- Amețeli sau tulburări de echilibru
- Oboseală intensă
- Congestie nazală și dureri faciale (sinuzită)
Diagnostic
- Consult medical cu anamneză detaliată și examen fizic
- Teste imagistice: CT sau RMN cerebral dacă se suspectează o cauză gravă
- Analize de sânge, dacă se suspectează o infecție sau tulburări metabolice
- Examen neurologic complet
Tratament
- Analgezice ușoare (pentru dureri ocazionale)
- Medicamente antimigrenoase
- Tratamente preventive
- Tehnici de relaxare: yoga, meditație, masaj
- Corectarea cauzelor secundare: tratamentul sinuzitei, reglarea tensiunii, corectarea vederii
Prevenție
Pentru a preveni apariția durerilor de cap frecvente, sunt recomandate următoarele:
- Menținerea unui program regulat de somn
- Hidratare optimă – 1.5 – 2 L de apă pe zi
- Reducerea stresului și a tensiunii musculare
- Evitați mesele neregulate și alimentele declanșatoare (ciocolată, alcool, brânzeturi maturate)
- Evitați consumul excesiv de cafea
- Păstrați o postură corectă în timpul activităților sedentare
- Consultați medicul dacă durerile devin frecvente sau severe.