Ce este eczema?
Eczema sau dermatita reprezintă o inflamație a tegumentului caracterizată prin eritem (roșeață), edem și vezicule, însoțite de prurit. Leziunile pot să recidiveze, cu extinderea lor, determinând o alterare a procesului de apărare a pielii.
Când leziunile apar brusc vorbim despre o eczemă acută, caracterizată prin prezența de eritem și vezicule. Ulterior, acestea se rup, se usucă și se acoperă de cruste și scuame, acest stadiu reprezentând eczema subacută, iar în momentul în care apare descuamarea și îngroșarea pielii, vorbim despre eczemă cronică. Trebuie știut că orice leziune cronică se poate acutiza, cu apariția de noi vezicule sau se poate suprainfecta. De asemenea, orice eczemă care persistă se poate asocia cu adenopatie (mărirea ganglionilor), chiar în absența infecției, iar febra moderată poate fi și ea prezentă în cazul eczemelor ce acoperă o suprafață mare din corp.
De ce apare?
Leziunile sunt induse de variați factori exogeni (din mediul extern) sau endogeni (factori ce țin de procesele interne individuale). Există astfel o clasificare a eczemelor, acestea fiind eczeme exogene, eczeme endogene și eczeme mixte (exo și endogene).
Dacă vorbim despre agenții exogeni, exemplele sunt reprezentate de substanțe care aplicate la nivel cutanat determină o alterare a procesului de apărare a pielii, cu apariția eczemelor de contact. În acest caz leziunile apar strict la nivelul contactului cu substanța respectivă și vorbim despre eczemă iritativă de contact sau se pot extinde la distanță de contact și avem eczemă alergică de contact, în acest caz fiind necesar un contact anterior cu substanța respectivă, pentru ca la reexpunere să apară eczema.
Produsele cosmetice (rujuri, parfumuri, șampoane, deodorante, lacuri pentru unghii) reprezintă sursa a numeroase alergii. Acestea conțin agenți de conservare, parfumuri și chiar metale frecvent implicate în apariția eczemelor. Metalele responsabile de alergii sunt reprezentate de nickel, cobalt, crom și sărurile acestora. Nickelul este alergenul cel mai întâlnit, iar femeile adulte, prin utilizarea de bijuterii și accesorii vestimentare, sunt cel mai frecvent afectate. Diferite tipuri de coloranți pot produce eczeme de contact. Exemplul este reprezentat de parafenilendiamina și coloranți azoici ce se găsesc în vopselurile pentru păr, haine, tablouri. Numeroase plante conțin alergeni puternici cum ar fi primulele, lalelele, numeroși arbori exotici. Cauciucurile și materialele plastice sunt frecvent incriminate.
De asemenea, topicele medicamentoase sunt alergizante fie prin substanțele lor active, fie prin excipienții pe care le conțin. Antibioticele, antiinflamatoarele nesteroidiene, anumite anestezice și antihistaminice, unele dezinfectante reprezintă cele mai frecvente exemple. Trebuie menționat că există alergii la medicamente după administrare pe cale sistemică (orală sau injectabilă). Există și fotoalergii, adică eczeme ce apar la nivelul pielii după contactul cu diferite substanțe, urmate de expunerea la radiația ultravioletă. Și aici exemplele sunt reprezentate de medicamente topice, dar și alergeni prezenți în cremele de fotoprotecție.
Totuși, prevalența fotoalergiilor la persoanele care folosesc creme de fotoprotecție este foarte scăzută. Există eczeme de contact ce apar la alergeni aeropurtați, cum este cazul fabricilor de ciment. Cimentul este pulverulent, iar eczema apare la cromatii din ciment prin contact direct dar și pe calea aerului.
În cazul eczemelor endogene exemplul este reprezentat de dermatita atopică, factorii genetici la care se adaugă și factorii de mediu fiind implicați în apariția leziunilor.
Alte cauze implicate în apariția eczemelor sunt reprezentate de infecții (micotice sau bacteriene), alergeni alimentari, seboree, tulburări de absorbție la nivel intestinal, dar și stres.
În cazul eczemelor mixte, cel mai frecvent întâlnim eczema numulară, eczema dishidrozică, eczema de stază, eczema seboreică, asteatotică (fisurată) și eczema asociată malabsorbției intestinale.
Cine este mai predispus să o dezvolte?
Eczema poate afecta orice categorie de vârstă (bebeluși, copii, adulți).
În cazul dermatitei atopice, manifestările cutanate pot apărea după luna a 2-a de viață și în mai puțin de jumătate din cazuri se vindecă până la vârsta de 2 ani sau pot continua să se extindă în perioada copilăriei, asociindu-se cu astm sau rinită alergică. Există forme ale dermatitei atopice cu debut în adolescență sau la vârsta adultă, cu prognostic mult mai grav.
Eczema de contact iritativă apare ca urmare a contactului cu o substanță iritantă, iar expunerile repetate la concentrații mici pot favoriza apariția formelor cronice de eczema, cum ar fi eczema cronică a mâinilor, ca urmare a contactului cu produse chimice sau abrazive, în cadrul unor activități profesionale (ex. mâna spălătorelor). De asemenea, persoanele cu boli de metabolism (DZ), boli vasculare, cu leziuni preexistente ale pielii, cu umiditate crescută sunt mult mai predispuse.
Eczema numulară, sau eczema asemănătoare unor monezi, apare mai frecvent la adulți, în anotimpul rece, eczema asteatotică (fisurată), apare la persoanele vârstnice, cu pielea uscată, eczema dishidrozică (eczema palmelor și mâinilor) poate afecta orice vârstă, ce prezintă tulburări ale secreției sudorale palmo-plantare sau se poate asocia cu stresul, eczema nutrițională apare ca urmare a malabsorbției intestinale, iar în cazul eczemei varicoase leziunile apar la persoanele de vârstă medie, în special femei ce prezintă varice, edeme și ulcerații ale membrelor inferioare, ale căror secreție pot determina eczema.
Eczema seboreică reprezintă un alt exemplu de afectare atât a nou-născutului cât și a adultului, fiind mai frecventă la pacienții de sex masculin. Seboreea reprezintă un factor predispozant ceea ce explică apariția în perioada neonatală dar și la pubertate, când sunt activate glandele sebacee. De asemenea, persoanele cu mătreață, persoanele cu boli neurologice precum boala Parkinson, persoanele obeze, cu infecție HIV, precum și stresul reprezintă factori ce pot determina apariția, dar și agravarea eczemei.
Cum poate fi diagnosticată?
Diagnosticul se face pe baza examenului clinic, a istoricului afecțiunii și este confirmat de teste cutanate. Testarea cutanată PATCH este recomandată în cazul alergiilor de contact. Aceasta presupune aplicarea substanțelor incriminate în apariția leziunilor la nivelul unui plasture. Acesta se aplică la nivelul tegumentului toracelui posterior, care nu trebuie să prezinte leziuni, iar rezultatele se citesc la 48 și 72 ore. În caz de alergie la una sau mai multe substanțe, apare eritem, edem și vezicule, însoțite de prurit la nivelul zonei respective. Este foarte important ca pacientul să întrerupă medicația antialergică cu aproximativ 5 zile înainte de testare. Există o baterie standard de teste cutanate, ce se efectuează fiecărui pacient, ce diferă de cele din SUA sau Japonia.
Ce tratamente funcționează?
Scopul tratamentului este de a trata leziunile prezente și de a preveni apariția acestora.
În funcție de aspectul clinic, tratamentul topic al leziunilor cutanate se face utilizând corticosteroizi în asociere sau nu cu antibiotice. Utilizarea dermatocorticosteroizilor nu este periculoasă dacă se efectuează conform indicațiilor medicului. În formele acute pot fi utilizate comprese antiseptice, iar în fazele cronice creme emoliente, cu rol de a repara bariera cutanată, prin creșterea conținutului de lipide. Când există leziuni extinse se pot efectua cure scurte de corticoterapie orală. În ceea ce privește pruritul, se folosesc medicamente antialergice ce nu prezintă efect sedativ. Inhibitorii topici de calcineurină reprezintă o variantă de tratament și prevenție a leziunilor cutanate. Fototerapia poate fi utilă în unele cazuri de eczema atopică, dar accesul este limitat.
Prevenția constă în evitarea agenților declanșatori (polen, praf, păr de animale, stres etc.), scăderea iritației pielii prin folosirea de produse blânde pentru baie, evitarea contactului cu produse cosmetice, deodoranti, evitarea hainelor de lână și a celor strânse pe corp, evitarea frecării pielii, a scărpinatului (unghii scurte, folosirea de mănuși de bumbac, mai ales în timpul somnului la copii), evitarea arsurilor solare prin folosirea cremelor cu factor de protecție înalt, nu băi fierbinți sau dușuri prelungite, iar utilizarea de creme emoliente trebuie să se facă cât mai des cu scopul de a reface bariera cutanată. Un rol important în prevenție îl are și climatoterapia, climatul montan fiind cel mai bun pentru persoanele atopice.