Intoleranțele alimentare sunt reacții adverse non-imunologice ale organismului la anumite alimente sau componente ale acestora. Cu alte cuvinte, sistemul digestiv are dificultăți în a digera sau procesa un ingredient alimentar, ceea ce duce la disconfort și simptome neplăcute, dar nu implică o reacție a sistemului imunitar, așa cum se întâmplă în cazul alergiilor.
Spre deosebire de alergii, care pot provoca reacții severe și chiar letale, intoleranțele sunt în general mai puțin periculoase, dar pot afecta semnificativ calitatea vieții.
Cauze frecvente ale intoleranțelor alimentare
Cele mai întâlnite forme de intoleranță sunt:
- Intoleranța la lactoză
Cauzată de lipsa enzimei lactază, care descompune lactoza (zahărul din lapte).
Simptomele apar după consumul de lapte sau produse lactate.
- Intoleranța la gluten (sensibilitate non-celiacă la gluten)
Nu este același lucru cu boala celiacă (o afecțiune autoimună), dar determină disconfort digestiv după consumul de grâu, secară sau orz.
- Intoleranța la histamină
Poate apărea după consumul alimentelor fermentate, vin roșu, brânzeturi maturate sau mezeluri. Corpul nu metabolizează eficient histamina prezentă în aceste produse.
- Sensibilitatea la aditivi alimentari
Conservanți, coloranți, îndulcitori (de ex. aspartam), glutamat monosodic (MSG) pot provoca simptome digestive sau neurologice.
- Intoleranța la fructoză
Dificultatea de a absorbi fructoza (zahărul din fructe), ducând la balonare, dureri abdominale și diaree.
Simptome
Simptomele intoleranței apar de obicei la câteva ore după consum și sunt dependente de cantitatea de aliment ingerată. Cele mai frecvente includ:
- Balonare și gaze
- Dureri abdominale
- Greață
- Diaree sau constipație
- Cefalee
- Oboseală cronică
- Senzație de „ceață mentală”
- Erupții cutanate (mai rar)
Diferența dintre intoleranță și alergie alimentară
| Caracteristică | Intoleranță alimentară | Alergie alimentară |
| Mecanism | Non-imunologic (digestiv/enzimatic) | Imunologic (anticorpi IgE) |
| Debut | Târziu, după câteva ore | Rapid, în câteva minute |
| Severitate | Inconfort, dar nu pune viața în pericol | Poate cauza șoc anafilactic |
| Cantitatea necesară | Simptomele apar doar la cantități mai mari | Poate fi declanșată de urme minime |
| Teste de diagnostic | Nu există teste standardizate | Teste IgE, prick test, provocare |
| Tratament | Evitarea alimentului + suport digestiv | Evitare strictă + adrenalină în cazuri grave |
Diagnostic
Diagnosticul intoleranțelor alimentare se face adesea prin excludere, cu ajutorul unui jurnal alimentar și, uneori, prin diete de eliminare.
În unele cazuri, se pot face teste specifice (ex: test respirator cu hidrogen pentru intoleranța la lactoză sau fructoză), dar nu există un test universal valabil pentru toate intoleranțele.
Este important să fie excluse și alte afecțiuni digestive, cum ar fi boala celiacă, sindromul de intestin iritabil sau infecțiile intestinale.
Tratament
Nu există un tratament medicamentos curativ pentru intoleranțe, dar managementul lor include:
- Identificarea și evitarea alimentului declanșator
- Consumul în cantități mici, atunci când este posibil
- Suplimentarea cu enzime digestive (ex: lactază, în intoleranța la lactoză)
- Adoptarea unei diete echilibrate și eventual consultarea unui nutriționist
Prevenție și sfaturi
- Ține un jurnal alimentar pentru a identifica asocierile dintre alimente și simptome
- Citește cu atenție etichetele produselor
- Evită automedicația sau auto-diagnosticarea; consultă un medic gastroenterolog sau nutriționist
- Alege alimente cât mai naturale, fără aditivi și conservanți
- Dacă ai intoleranță diagnosticată, informează restaurantele sau gazdele despre nevoile tale alimentare
Intoleranțele alimentare sunt frecvente și, deși nu pun viața în pericol, pot afecta calitatea vieții pe termen lung. Diferențierea lor față de alergii este esențială pentru o gestionare corectă. Adoptarea unei diete adaptate și urmărirea simptomelor pot face diferența între disconfort și echilibru digestiv.