Otita este o inflamație sau infecție a urechii, care poate afecta diferite părți ale acesteia – externă, medie sau internă. Este o afecțiune comună, mai ales la copii, dar poate apărea la orice vârstă. Otita poate avea cauze bacteriene, virale sau fungice și variază ca severitate de la o ușoară jenă la complicații serioase ce pot afecta auzul sau echilibrul.
Tipuri de otită (în funcție de localizare)
Otitele se clasifică în funcție de zona afectată în trei mari grupe:
- Otita externă – inflamația canalului auditiv extern (urechea externă).
- Otita medie – inflamația urechii medii, spațiul aflat în spatele timpanului.
- Otita internă (labirintita) – afectează urechea internă, responsabilă de echilibru și auz.
Otita externă acută difuză
Simptome:
- Durere localizată la nivelul urechii externe, care se accentuează la atingere sau tragerea pavilionului.
- Senzație de presiune sau plenitudine în ureche, uneori însoțită de înfundare sau hipoacuzie ușoară.
- Prurit (mâncărime) în interiorul canalului auditiv, mai ales în stadiile inițiale.
- Secreții transparente, tulburi sau purulente care pot murdări perna în timpul somnului.
- Roșeață și inflamație vizibilă la intrarea în canalul urechii, uneori cu umflare ce îngustează lumenul.
- Febră ușoară, în unele cazuri.
Tratament:
- Curățarea canalului auditiv de către medic
- Picături cu antibiotice și/sau antifungice
- Antiinflamatoare locale sau sistemice
- Evitarea umezelii în ureche (fără înot, uscare cu grijă)
Otita medie acută
- Otita medie acută sero-mucoasă
Simptome:
- Senzație de presiune sau „plin” în ureche fără durere intensă.
- Ușoară scădere a auzului, ca și cum urechea ar fi înfundată.
- Zgomote percepute în ureche (țiuit, pocnituri la înghițire sau căscat).
- Frecvent după răceli sau viroze respiratorii.
- La copii: pot fi iritabili, ating frecvent urechea, dar fără febră sau durere severă.
Tratament:
- Decongestionante nazale
- Antiinflamatoare
- În unele cazuri, tratament cu corticosteroizi sau manevre de deschidere a trompei lui Eustachio – la recomandarea medicului specialist
2. Otita medie acută congestivă
Simptome:
- Durere severă, pulsatilă, care apare brusc.
- Febră moderată sau mare, frecvent peste 38°C.
- Senzație de blocaj în ureche și scădere importantă a auzului.
- Timpan roșu și bombat, vizibil la examenul ORL.
- Copiii plâng necontrolat, nu dorm bine, refuză mâncarea.
- Frecventă în infecțiile respiratorii acute.
Tratament:
- Antiinflamatoare și antitermice
- Decongestionante nazale
- Antibiotice dacă simptomatologia persistă sau se agravează
3. Otita medie acută bacteriană
Simptome:
- Durere foarte intensă, uneori insuportabilă.
- Febră înaltă (peste 39°C), frisoane.
- Scurgere purulentă din ureche (după perforarea timpanului, durerea scade brusc).
- Scăderea auzului este accentuată.
- Senzație generală de rău, oboseală, cefalee.
- La copii mici, simptomele pot include vărsături, diaree și convulsii febrile.
Tratament:
- Antibiotice sistemice (oral sau injectabil)
- Analgezice și antiinflamatoare
- Monitorizarea evoluției și control ORL după tratament
- Uneori este necesară paracenteza (incizie a timpanului pentru drenaj)
Otita internă (labirintita)
- Vertij intens, cu senzație că totul se învârte, care apare brusc.
- Tulburări grave de echilibru, cu imposibilitatea de a merge sau a sta în picioare.
- Greață și vărsături frecvente, chiar și în lipsa alimentației.
- Scădere bruscă a auzului, unilaterală.
- Zgomote continue în ureche (țiuit, zumzet).
- Nistagmus (mişcări involuntare ale ochilor) observat la examinare.
- Anxietate severă datorată pierderii controlului echilibrului.
Diagnosticul otitei
Diagnosticul este stabilit de medicul ORL pe baza:
- Examinării otoscopice (aspectul timpanului și al canalului auditiv)
- Simptomatologiei prezentate de pacient
- Teste de audiometrie (în cazurile cronice sau cu afectare auditivă)
- Analize de laborator (rareori, dacă se suspectează complicații)
Complicații ale otitei netratate
Otita netratată sau tratată incorect poate duce la complicații serioase, precum:
- Perforația permanentă a timpanului
- Hipoacuzie sau pierdere de auz definitive
- Mastoidita (infecție a osului mastoidian)
- Paralizie facială (dacă inflamația afectează nervul facial)
- Meningită ( în cazuri grave, mai ales la otita internă)
- Vertij cronic și dezechilibru permanent