Neolife este singurul centru privat care tratează copii prin Radioterapie. Inainte de toate, radioterapia pediatrica este un subiect extrem de sensibil deoarece, intotdeauna, când e vorba de copii, implicarea emoțională este deosebită. Radioterapia este o parte componentă a tratamentului pentru tumorile maligne. Se folosește în anumite tumori care se întâlnesc atât la adulți, cât și la copii, dar, ca și tratament, nu diferă foarte mult de cel administrat în cazul adulților. Nu diferă nici ca doze, doar în cazul tumorilor dezvoltate doar de catre copii. În acest caz, sigur că avem alte fracționări și alte doze, însă, in general, nu diferă dozele față de cele administrate la adult, pentru că noi tratăm, practic, tumorile și nu țesuturile și particularitățile organismului în sine. Și atunci tumorile se comportă la fel, acolo unde este un numitor comun cu cele ale adulților. Sunt și tumori care sunt specifice copilului și pe care nu le întâlnim de cele mai multe ori la adulți. Sunt foarte rare cazurile, cum ar fi nefroblastomul, de exemplu, tumora rinichiului, tumora Wilms, care este specifică copilăriei, cum ar fi leucemiile acute, care iarăși sunt specifice copilului.
Cel mai des întâlnite tipuri de cancer pentru care tratăm copii sunt tumorile cerebrale, ele reprezentând cam 15-20% din tumorile maligne ale copilului, 2-4% e reprezentat, de exemplu, de nefroblastom, de tumora Wilms, leucemiile, de asemenea, și neuroblastoamele. Desigur, nu toți copiii au nevoie de radioterapie, să spunem, undeva la 30-40% dintre ei ajung să facă și Radioterapie.
Intervenția chirurgicală, alături de radioterapie, sunt considerate tratamente curative, cu scop de vindecare, iar tratamentele sistemice, chimioterapia, imunoterapia sunt tratamente care ajută o intervenție chirurgicală. Prin radioterapie se scade riscul de recidivă, se ofera un control mai bun al bolii, atât local, cât și la distanță. De obicei, se începe cu tratamentul sistemic, plus-minus intervenție chirurgicală. Și se abordează radioterapia după vârsta de trei ani, pentru că se consideră că sub trei ani radioterapia ar induce niște modificări și ar exista niște tulburări în dezvoltarea atât cognitivă, cât și fizică, somatică a copilului. Și atunci se evită radioterapia sub această vârstă.
Sesiunile de tratament sunt scurte, spre foarte scurte. O sesiune propriu-zisă de tratament durează între trei și cinci minute, însă, din momentul în care pacientul intră în sală, poziționarea, verificarea poziției pe masă, cu imagistică, livrarea tratamentului în sine, durează undeva spre 10-15 minute. În anumite situații poate chiar mai mult, circa 20-30 de minute, atunci când iradierea presupune un volum mai mare. Și atunci intervenim cu sedare la vârste mici, când copilul nu are cum să comunice și sa colaboreze, să stea nemișcat pe perioada tratamentului. Bineînțeles că aici am avut și situații în care copii mai mari nu au colaborat, pentru că au venit cu traume și experiențe anterioare neplăcute și atunci a fost extrem de dificil pentru noi să le câștigăm încrederea. Pentru că practic nu se întâmplă ceva deosebit și nu le provocăm suferință în timpul tratamentului, doar că este foarte dificil. Da, este, pe de-o parte, mai dificil atunci când ești părinte, dar îți folosește cumva și experiența de mamă, respectiv tată, atunci când abordezi un copil. Deoarece copiii, fie ei bolnavi sau sănătoși, sunt la fel. Vor să se simtă siguri, vor să se simtă în siguranță, trebuie să-i faci să aibă încredere în tine. Incă de la consultația inițială eu insist asupra unor informații, că nu o să le fac rău, că o să fie foarte bine, că nu se întâmplă nimic special, că nu-i înțepăm, pentru că au frica de analize și de ace. Asta este frica cea mai mare a copilului și este una care îi doboară. Mai ales că vin după serii de Chimioterapie și sunt încercați. În momentul în care se întâlnesc cu medicul anestezist, de foarte multe ori, le acordăm timp și, cu mulți dintre ei, ajungem să ne și jucăm, până când intră la simulare, tocmai pentru a le câștiga încrederea. Astfel, încă de la primele ședințe de tratament, ajung să se obișnuiască cu noi și mulți dintre ei vin cu plăcere.
Referitor la stilul de viață al copilului, la ce trebuie să aibă grijă părinții în privința copilului care face tratament, Radioterapia nu presupune toxicități hematologice atât de importante ca în cazul Chimioterapiei. Sigur că depinde foarte mult de localizare, de volumul pe care îl iradiem. Într-o iradiere în care se produce și iradierea capului și a măduvei, sigur că vom avea toxicități hematologice mai importante și atunci sfătuim părinții să aibă grijă la o alimentație echilibrată, să-l ferească de infecții, pe cât posibil să nu-l ducă în colectivități, să nu accepte foarte multe vizite, copilul să fie oarecum mai izolat pentru ca are o sensibilitate mai mare. Dar dacă localizarea este una care nu presupune toxicități deosebite atunci modul de viață nu este unul schimbat, copilul de multe ori poate să meargă și la școală. Dar sigur că îl urmărim și nu trebuie să schimbe ceva în modul său de viață. Din contră, poate chiar i-ar asigura un confort mai mare dacă se păstrează.
În final, un sfat pentru oamenii mici care fac Radioterapie și pentru părinții lor, care le sunt alături: pentru copii, să vină cu încredere și fără frică pentru că Radioterapia nu presupune injecții, practic, cum le spunem noi, e o călătorie în spațiu cu o navă specială. Iar pentru părinți să se gândească în permanență că atâta timp cât există tratamente și le propunem terapii, înseamnă că există și speranță.
Extras din Emisiunea “Fata in fata” cu Specialistii Neolife
Invitat dr. Ana Bancilă
Medic primar Radioterapie, Expert în Radiochirurgie Stereotactică și Radioterapie Pediatrică