Pneumonia este o infecție acută a plămânilor care inflamează alveolele pulmonare (mici saci de aer). Acestea se pot umple cu lichid sau puroi, îngreunând respirația și provocând simptome precum tuse, febră și dificultăți respiratorii. Poate varia de la ușoară la severă și poate pune viața în pericol, mai ales la persoanele vulnerabile (copii, vârstnici, bolnavi cronici).
Cum se produce pneumonia
Pneumonia se dezvoltă atunci când mecanismele naturale de apărare ale organismului sunt depășite. Aceasta se poate întâmpla în următoarele situații:
- Compromiterea mecanismelor de apărare (de exemplu, din cauza unei răceli, fumatului sau unor boli cronice).
- Aspirarea unei cantități mari de bacterii (macroaspirație), ce depășește capacitatea de protecție a plămânilor.
- Inhalarea unui agent patogen virulent, care infectează rapid căile respiratorii, chiar și la persoane sănătoase.
Tipuri de pneumonie
Pneumonia poate fi clasificată în mai multe moduri, în funcție de modul de transmitere, cauza infecției sau mediul în care a fost contractată. Iată principalele tipuri:
- Pneumonie comunitară (CAP – Community-Acquired Pneumonia)
Aceasta este cea mai frecventă formă de pneumonie și apare în afara mediului spitalicesc, la persoane altfel sănătoase.
- Cauze frecvente: bacterii precum Streptococcus pneumoniae, virusuri respiratorii (inclusiv gripale), Mycoplasma pneumoniae, Haemophilus influenzae.
- Gravitate: poate varia de la ușoară la severă, în funcție de vârsta și starea generală a pacientului.
- Pneumonie nosocomială (intraspitalicească)
Apare după cel puțin 48 de ore de spitalizare și este cauzată de germeni rezistenți la tratamentele obișnuite.
- Cauze: bacterii precum Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus (inclusiv MRSA), Klebsiella pneumoniae.
- Riscuri crescute: pacienți cu imunitate scăzută, intubați, sau cei internați în terapie intensivă.
- Tratament: necesită antibiotice specifice, uneori în combinații și supraveghere atentă.
- Pneumonie de aspirație
Se produce prin inhalarea conținutului gastric, salivei, alimentelor sau lichidelor în căile respiratorii.
- Cauze frecvente: afectarea reflexului de înghițire (la vârstnici, pacienți cu AVC, intoxicați etc.).
- Germenii implicati: adesea bacterii anaerobe din cavitatea bucală sau flora digestivă.
- Complicații posibile: abces pulmonar, empiem, sepsis.
- Pneumonie virală
Produsă de virusuri respiratorii, precum:
- Virusul gripal, adenovirusuri, virusul sincițial respirator (RSV), coronavirusuri.
- Simptomele pot fi similare cu cele ale unei răceli, dar pot progresa spre dificultăți respiratorii severe.
- Tratament: simptomatic în cele mai multe cazuri; antivirale doar în infecții specifice și grave.
- Pneumonie bacteriană
Este produsă de bacterii și are debut brusc, cu febră, frisoane, durere toracică și tuse productivă.
- Cea mai frecventă cauză: Streptococcus pneumoniae.
- Alte bacterii implicate: Haemophilus influenzae, Legionella pneumophila, Staphylococcus aureus.
- Tratamentul presupune antibiotice administrate oral sau intravenos, în funcție de severitate.
- Pneumonie atipică
Numită și „pneumonia mersului” (walking pneumonia), are simptome mai ușoare și un debut mai lent.
- Cauze: Mycoplasma pneumoniae, Chlamydophila pneumoniae, Legionella pneumophila.
- Simptome: febră ușoară, oboseală, dureri musculare, tuse seacă.
- Tratament: cu antibiotice specifice (macrolide, tetracicline).
- Pneumonie fungică (micotică)
Este rară și apare mai ales la persoane cu sistem imunitar compromis (pacienți oncologici, cu HIV/SIDA, transplanturi).
- Agenți patogeni: Histoplasma, Cryptococcus, Aspergillus.
- Tratamentul include antifungice și uneori spitalizare prelungită.
Fiecare tip de pneumonie necesită diagnostic precis și tratament personalizat, în funcție de agentul cauzator, starea pacientului și severitatea infecției.
Cauzele penumoniei
În funcție de agenți patogeni pneumonia poate fi cauzată de:
- Bacterii – cea mai frecventă fiind Streptococcus pneumoniae (pneumococ).
- Virusuri – cum ar fi virusul gripal, SARS-CoV-2, virusul respirator sincitial (RSV).
- Fungi (ciuperci) – mai frecvent la persoanele imunodeprimate.
- Paraziți – rareori, în zone tropicale sau în cazuri speciale.
- Agenți chimici sau iritanți – pot duce la pneumonie chimică sau prin aspirație.
Simptome
Simptomele pneumoniei pot varia în funcție de severitate și vârsta pacientului, dar cele mai comune includ:
- Tuse (uscată sau productivă, cu spută galbenă, verde sau cu sânge)
- Febră, frisoane, transpirații abundente
- Dureri în piept, mai ales la respirație sau tuse
- Dificultăți de respirație, respirație rapidă
- Oboseală, slăbiciune generală
- Dureri musculare și articulare
- Confuzie (mai ales la vârstnici)
- Greață sau pierderea apetitului (mai ales la copii)
Factori de risc
Anumiți factori cresc riscul de a dezvolta o formă de pneumonie:
- Vârsta înaintată (peste 65 ani)
- Boli cronice (astm, BPOC, insuficiență cardiacă, diabet)
- Fumatul și consumul excesiv de alcool
- Sistem imunitar slăbit (HIV, chimioterapie, transplant)
- Spitalizare recentă, ventilație mecanică
- Aspirație sau tulburări de înghițire
Complicații ale pneumoniei
Pneumonia netratată la timp sau corect, ori apărută la persoane cu risc crescut (vârstnici, copii mici, pacienți cu boli cronice), poate duce la o serie de complicații grave, unele dintre ele amenințătoare de viață:
- Pleurita
Pneumonia poate inflama pleura – membrana care învelește plămânii – cauzând dureri toracice accentuate și dificultăți la respirație. În unele cazuri, lichidul se acumulează între foile pleurale necesitând drenaj sau chiar intervenție chirurgicală.
- Abces pulmonar
Un abces este o colecție de puroi care se formează într-o zonă a plămânului infectat. Această complicație apare mai frecvent la persoanele cu imunitate scăzută sau după o aspirație de conținut gastric. Simptomele includ tuse cu spută urât mirositoare, febră persistentă și slăbiciune. Tratamentul presupune antibiotice puternice și, uneori, drenaj chirurgical.
- Empiem pleural
Empiemul este o acumulare de puroi în spațiul pleural. Această complicație este gravă și necesită drenaj toracic și tratament antibiotic intensiv. Apare în special în cazul pneumoniilor bacteriene neglijate.
- Sepsis
Sepsisul este o reacție inflamatorie sistemică severă, declanșată de răspândirea bacteriilor din plămân în sânge. Este o urgență medicală și poate duce la șoc septic, insuficiență de organ și moarte, mai ales la persoanele vulnerabile. Necesită tratament intensiv, cu antibiotice intravenoase și suport vital.
- Insuficiență respiratorie
Pneumonia severă poate împiedica plămânii să oxigeneze corect sângele, ducând la scăderea nivelului de oxigen (hipoxie). În cazuri critice, pacientul poate avea nevoie de oxigenoterapie sau ventilație mecanică în secția de terapie intensivă.
- Pneumotorax
În cazuri rare, o infecție severă poate duce la ruperea alveolelor și acumularea de aer în cavitatea pleurală (pneumotorax), ceea ce provoacă colapsul unui plămân. Este o urgență care necesită drenaj imediat.
- Decompensarea altor boli cronice
La pacienții cu afecțiuni preexistente (de ex. insuficiență cardiacă, diabet, BPOC), pneumonia poate agrava starea generală, ducând la decompensări acute sau la reactivarea unor boli latente.
Complicațiile pneumoniei sunt un motiv important pentru a nu ignora simptomele respiratorii persistente sau severe și pentru a consulta medicul la timp, mai ales în caz de febră mare, dificultăți de respirație sau tuse cu sânge.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul se stabilește prin:
- Examinare clinică și auscultație pulmonară
- Radiografie toracică
- Analize de sânge (leucocite, CRP, cultură)
- Examen al sputei
- Oxigenometrie sau CT pulmonar în cazurile complicate
Tratamentul variază în funcție de cauză și severitate:
- Antibiotice – pentru formele bacteriene
- Antivirale – dacă infecția este virală (ex. gripă, COVID-19)
- Antifungice – pentru infecțiile fungice
- Antitermice, analgezice, hidratare
- Oximetrie și oxigenoterapie în formele severe
- Spitalizare – dacă simptomele sunt grave sau pacientul este vulnerabil