Nervul sciatic este cel mai lung și cel mai gros nerv din corpul uman, pornind din zona lombară a coloanei vertebrale și coborând prin fese, coapse, gambe și până în tălpi. Acesta are rolul de a transmite impulsuri nervoase către mușchii picioarelor și de a controla senzațiile din zona inferioară a corpului.
Sciatica este denumirea medicală pentru durerea cauzată de iritarea sau compresia nervului sciatic, o afecțiune frecvent întâlnită ce poate afecta semnificativ calitatea vieții.
Cauze frecvente ale sciaticii
- Hernia de disc lombară – Apare atunci când un disc intervertebral presează nervul sciatic, provocând inflamație și durere.
- Stenoza spinală – Îngustarea canalului vertebral comprimă nervii, inclusiv nervul sciatic.
- Spondilolisteza – Alunecarea unei vertebre peste alta poate duce la compresia rădăcinilor nervoase.
- Sindromul piriform – Mușchiul piriform din zona fesieră poate irita nervul sciatic atunci când este tensionat sau inflamat.
- Traumatisme sau căderi – Accidentele pot afecta direct nervul sciatic sau structurile din jur.
- Tumori sau infecții – Rareori, o formațiune tumorală sau o infecție poate afecta zona nervului sciatic.
Factori de risc
- Vârsta – Uzura discurilor vertebrale și schimbările degenerative sunt mai frecvente după 30-40 de ani.
- Sedentarismul – Statul prelungit pe scaun sau lipsa activității fizice afectează sănătatea coloanei.
- Excesul ponderal – Greutatea în plus pune presiune pe coloană și poate grăbi uzura discurilor.
- Sarcina – Modificările hormonale și posturale din sarcină pot declanșa iritarea nervului sciatic.
- Activitatea fizică solicitantă – Ridicarea greutăților sau mișcările bruște pot favoriza herniile de disc.
- Fumatul – Încetinește regenerarea țesuturilor și favorizează degenerarea discurilor.
Simptome sciatică
- Durere ascuțită sau arzătoare care pornește din zona lombară și iradiază pe fese, coapsă, gambă și, uneori, până în călcâi.
- Amorțeală, furnicături sau senzație de „curent” în piciorul afectat.
- Slăbiciune musculară sau dificultate la mișcarea piciorului.
- Durerea se agravează la stat în picioare, în șezut prelungit sau la efort.
- În unele cazuri, durerea este prezentă doar într-un singur picior, fiind unilaterală.
- Tusea, strănutul sau încordarea pot amplifica senzația de durere.
Tipuri de lombosciatică
- Lombosciatică acută – Durerea apare brusc, are intensitate variabilă și durează de la câteva zile până la câteva săptămâni.
- Lombosciatică cronică – Se manifestă timp de peste 3 luni și este adesea legată de modificări degenerative ale coloanei.
- Lombosciatică unilaterală – Afectează un singur membru inferior, fiind cea mai frecventă formă.
- Lombosciatică bilaterală – Implică ambele picioare și apare în cazuri de compresie severă sau extinsă a nervilor.
Metode de diagnostic și tratament
Diagnostic:
- Examinare clinică – Medicul evaluează postura, mobilitatea și răspunsul nervos.
- Teste imagistice – RMN-ul este cel mai util pentru identificarea herniei de disc sau a compresiei nervoase; radiografia și CT-ul pot completa investigațiile.
- Teste neurologice – Verifică reflexele, forța musculară și sensibilitatea pielii în zona afectată.
Tratament:
- Repaus relativ și evitarea efortului – Pentru a permite reducerea inflamației.
- Medicație – Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), analgezice, relaxante musculare sau, în unele cazuri, corticosteroizi.
- Kinetoterapie – Exercițiile personalizate ajută la întărirea musculaturii și eliberarea presiunii asupra nervului.
- Fizioterapie – Include electroterapie, ultrasunete, masaj terapeutic, aplicare de căldură/ rece.
- Infiltrații cu corticosteroizi – În cazurile mai severe, la recomandarea medicului neurochirurg, pot reduce inflamația locală.
- Intervenție chirurgicală – Indicat doar dacă tratamentele conservatoare eșuează sau dacă apar complicații neurologice (ex. pierderea controlului vezicii/ bowel).
Sfaturi de prevenție
Prevenția sciaticii presupune menținerea sănătății coloanei vertebrale și reducerea presiunii asupra nervului sciatic prin obiceiuri sănătoase:
- Menține o postură corectă – Atât în timpul mersului, cât și când stai la birou; folosește un scaun ergonomic cu sprijin lombar.
- Fă mișcare regulat – Exercițiile fizice ușoare, în special întinderile și întărirea mușchilor abdominali și lombari, ajută la susținerea coloanei.
- Evită ridicarea greutăților incorect – Dacă trebuie să ridici ceva greu, îndoaie genunchii și păstrează spatele drept.
- Controlează greutatea corporală – Excesul de greutate solicită suplimentar coloana lombară.
- Renunță la fumat – Fumatul afectează circulația sângelui și accelerează degenerarea discurilor intervertebrale.
- Ia pauze frecvente dacă stai mult pe scaun – Ridică-te la fiecare 30-60 de minute și fă câteva exerciții simple de întindere.
- Alege o saltea fermă, dar confortabilă – Somnul pe o suprafață adecvată ajută la menținerea unei poziții neutre a coloanei.
- Evită stresul prelungit – Tensiunea psihică poate duce la contracturi musculare care contribuie la durere.