Sindromul colonului iritabil (SCI) este o tulburare gastrointestinală cronică funcțională, care afectează intestinul gros (colonul), fără a fi însoțită de modificări structurale vizibile. Este una dintre cele mai comune afecțiuni digestive, având un impact semnificativ asupra calității vieții, dar fără a pune viața în pericol.
Cauze
Deși nu există o cauză unică, SCI este rezultatul unei combinații complexe de factori:
- Tulburări ale motilității intestinale
Contracțiile intestinale anormale – fie prea rapide (producând diaree), fie prea lente (favorizând constipația) – afectează tranzitul normal al alimentelor și cauzează disconfort abdominal. - Hipersensibilitate viscerală
Persoanele cu SCI au o percepție exagerată asupra senzațiilor intestinale normale, resimțind dureri mai intense din cauza distensiei provocate de gaze sau alimente. - Dezechilibre ale microbiomului intestinal
Modificarea compoziției florei intestinale (disbioză) poate contribui la inflamație locală, balonare și tulburări de tranzit. - Stresul și factorii psihologici
Stresul cronic, anxietatea și depresia pot influența direct activitatea sistemului digestiv prin legătura intestin-creier. Persoanele stresate sunt mai susceptibile la apariția SCI sau agravarea acestuia. - Infecții gastrointestinale anterioare
După o infecție digestivă severă (gastroenterită), unii pacienți dezvoltă o formă de colon iritabil post-infecțios, legată de inflamația prelungită sau modificări în microbiom. - Modificări hormonale
Femeile pot experimenta agravarea simptomelor în perioada menstruației, ceea ce sugerează implicarea fluctuațiilor hormonale în SCI. - Alimentația
Anumite alimente pot declanșa sau agrava simptomele – în special cele bogate în grăsimi, lactate, gluten, cafea, alcool sau FODMAPs (zaharuri fermentabile greu de digerat).
Simptome
Simptomele SCI pot varia considerabil, dar cele mai frecvente includ:
- Dureri și crampe abdominale
Localizate în partea inferioară a abdomenului, adesea ameliorate după defecație. - Balonare
Senzația de „abdomen umflat” sau plin, mai ales după mese. - Modificări ale tranzitului intestinal:
- Diaree (SCI cu predominanță de diaree)
- Constipație (SCI cu predominanță de constipație)
- Alternanță între cele două (formă mixtă)
- Flatulență (gaze excesive)
- Prezența mucusului în scaun
- Senzația de defecație incompletă
Aceste simptome apar adesea în episoade și pot fi declanșate de mese copioase, stres sau lipsa somnului.
Factori de risc
Mai multe elemente pot crește riscul de a dezvolta SCI:
- Istoric familial
Existența altor membri ai familiei cu SCI sugerează o componentă genetică sau influența unui mediu comun. - Stresul emoțional cronic
Persoanele care suferă de anxietate, depresie sau au suferit traume emoționale pot avea un risc mai mare. - Infecții digestive severe în antecedente
Gastroenteritele bacteriene sau virale pot declanșa sindromul, mai ales dacă au fost însoțite de febră și diaree severă. - Dietă dezechilibrată
O alimentație bogată în grăsimi, zaharuri și alimente procesate, săracă în fibre, poate contribui la apariția simptomelor. - Genul
Femeile sunt mai frecvent afectate decât bărbații, posibil din cauza sensibilității hormonale și diferențelor în percepția durerii. - Vârsta
Debutul apare cel mai frecvent înainte de 50 de ani, în special între 20 și 40 de ani. - Sedentarismul
Lipsa activității fizice încetinește tranzitul intestinal și favorizează constipația.
Regim alimentar recomandat
Adoptarea unei alimentații corecte este esențială în gestionarea SCI. Recomandări frecvente:
- Dieta săracă în FODMAPs (fermentabili, oligo-, di-, mono-zaharide și polioli): reduc balonarea și disconfortul.
- Evitarea alimentelor care declanșează simptomele, cum ar fi: fasole, varză, lactate, gluten, alimente grase, prăjite, cafeină, alcool.
- Consumul de fibre solubile (ex: ovăz, psyllium), care pot ajuta atât în diaree, cât și în constipație.
- Hidratare adecvată: minim 2 litri de apă pe zi.
- Porții mici și mese regulate, fără excese.
Diagnostic și tratament
Diagnostic: SCI este un diagnostic de excludere, bazat pe criterii clinice (criteriile Roma IV). Medicul poate recomanda:
- Analize de sânge (pentru a exclude boala celiacă, infecții, inflamații)
- Teste de scaun
- Colonoscopie (dacă apar semne de alarmă: sângerare, scădere ponderală, anemie, istoric familial de cancer)
Tratament:
- Medicamente simptomatice: antispastice (drotaverină, mebeverină), laxative, antidiaretice (loperamidă).
- Probiotice: pot ajuta la echilibrarea florei intestinale.
- Terapie psihologică: terapia cognitiv-comportamentală, reducerea stresului, yoga, mindfulness.
- Modificări ale stilului de viață: exerciții fizice regulate, somn de calitate.
Prevenție
Cum poți reduce riscul apariției sau agravării colonului iritabil
Deși sindromul colonului iritabil nu poate fi întotdeauna prevenit complet – mai ales dacă există factori genetici sau sensibilitate individuală crescută – anumite măsuri pot reduce considerabil riscul apariției simptomelor sau pot preveni agravarea acestora:
- Adoptă o alimentație echilibrată
- Redu alimentele iritante: evită sau limitează consumul de alimente grase, prăjeli, condimente puternice, alcool, cafea, lactate și dulciuri concentrate.
- Identifică alimentele declanșatoare: ține un jurnal alimentar pentru a observa ce alimente îți provoacă balonare, crampe sau diaree.
- Dieta FODMAP: discută cu un medic sau nutriționist despre adoptarea unei diete sărace în FODMAPs – carbohidrați fermentabili greu de digerat care pot declanșa simptome.
- Include fibre treptat în dietă: fibrele solubile (din ovăz, semințe de psyllium, mere) sunt mai bine tolerate decât cele insolubile (tărâțe de grâu), dar introdu-le progresiv.
- Hidratează-te corespunzător
- Consumă cel puțin 1,5–2 litri de lichide pe zi, preferabil apă sau ceaiuri neîndulcite (mentă, mușețel, ghimbir).
- Evită băuturile carbogazoase sau îndulcite artificial, care pot accentua balonarea.
- Gestionează stresul și emoțiile negative
- Stresul este un factor declanșator major în SCI. Practici precum meditația, yoga, respirația controlată sau psihoterapia cognitiv-comportamentală pot reduce semnificativ simptomele.
- Asigură-ți un program de somn regulat și odihnitor.
- Fă mișcare regulat
- Activitatea fizică moderată (30 de minute pe zi) ajută la stimularea tranzitului intestinal și reduce stresul. Mersul pe jos, înotul sau ciclismul sunt excelente alegeri.
- Nu amâna mersul la toaletă
- Obișnuiește-ți corpul cu un program regulat de defecație, fără a amâna nevoia fiziologică. Amânarea poate duce la constipație cronică.
- Evită automedicația și laxativele frecvente
- Laxativele iritante sau utilizarea excesivă a antidiareicelor pot dezechilibra flora intestinală și agrava simptomele. Orice tratament trebuie discutat cu medicul.
- Monitorizează sănătatea digestivă
- Fii atent(ă) la orice modificări persistente ale tranzitului intestinal, mai ales dacă apar după o infecție digestivă, tratament cu antibiotice sau episoade de stres intens.
- Probioticele pot fi utile în unele cazuri – mai ales după antibiotice – pentru a susține microbiomul intestinal.