Ministerul Sănătății modernizează cadrul legal pentru serviciile medicale la distanță printr-un nou proiect de act normativ. Această inițiativă modifică Legea 95/2006, oferind, în premieră, o delimitare clară între asistența digitală și necesitatea examinării clinice în cabinet.
De ce este necesară actualizarea legislației?
Deși telemedicina este deja recunoscută oficial, actualele norme nu fac distincția între specialitățile medicale. Această ambiguitate a generat confuzii în sistem, ducând fie la o utilizare prea prudentă, fie la una excesivă a tehnologiei, punând uneori în pericol siguranța pacienților.
Noul act normativ elimină aceste riscuri prin:
- Standarde specifice: Reguli adaptate fiecărei specialități medicale în parte.
- Limitări clare: Definirea situațiilor în care medicul este obligat să vadă pacientul în persoană.
- Siguranță juridică: Protecție sporită pentru medici împotriva riscurilor profesionale.
Cele 6 ramuri ale medicinei digitale reglementate
Proiectul vizează eficientizarea următoarelor tipuri de servicii, asigurându-se că tehnologia sprijină, nu înlocuiește, actul medical esențial:
- Teleconsultația și Telexpertiza (schimbul de opinii între specialiști).
- Telemonitorizarea (urmărirea pacienților de la distanță).
- Teleradiologia și Telepatologia.
- Teleasistența.
Impactul asupra pacienților: Acces mai rapid și siguranță sporită
Deși digitalizarea este un „instrument util”, ea nu poate fi o soluție universală. Scopul final este ca pacienții să beneficieze de un sistem predictibil, unde diagnosticul la distanță se face doar atunci când siguranța clinică este garantată 100%.
Prin acest proiect, România face un pas important către o medicină modernă, reducând birocrația și facilitând accesul la specialiști, fără a compromite calitatea examinării medicale.
Avantajele implementării corecte a serviciilor digitale
Dincolo de cadrul legal, extinderea acestor servicii aduce beneficii fundamentale pentru întregul sistem de sănătate. În primul rând, se reduce presiunea asupra unităților de primiri urgențe și a ambulatoriilor de specialitate. Pacienții cu afecțiuni cronice, care necesită doar ajustarea medicației sau interpretarea unor analize periodice, nu mai sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari până la clinică.
În zonele rurale sau în orașele mici, unde deficitul de personal medical este critic, accesul la un specialist din centrele universitare devine mult mai facil. Acest format de interacțiune elimină barierele geografice și optimizează timpul medicului, permițându-i să gestioneze un număr mai mare de cazuri care nu necesită palpare sau manevre chirurgicale.
Infrastructura și securitatea datelor pacientului
Pentru ca acest ecosistem digital să funcționeze, trebuie pus un accent deosebit pe securitatea cibernetică. Toate platformele utilizate trebuie să garanteze confidențialitatea datelor medicale, conform normelor GDPR. Nu orice aplicație de video-call este pretabilă pentru actul medical; este nevoie de soluții dedicate care să permită stocarea istoricului clinic și integrarea cu sistemul de asigurări de sănătate.
De asemenea, succesul acestui proiect depinde de dotarea cabinetelor cu echipamente periferice moderne.
Viitorul medicinei în România: O abordare hibridă
Implementarea acestor reglementări aliniază România la standardele europene. Totuși, autoritățile subliniază că digitalizarea nu va înlocui niciodată complet interacțiunea umană. Medicina viitorului este una hibridă: rapidă și digitală pentru triaj, monitorizare și follow-up, dar riguroasă și prezentă fizic pentru diagnostic inițial și intervenție.
Clarificarea responsabilității deciziei clinice este pilonul pe care se va construi încrederea pacienților în acest sistem. Atunci când un medic decide că o situație poate fi gestionată la distanță, el își asumă aceleași responsabilități etice și profesionale ca într-o consultație clasică, fapt ce oferă un plus de siguranță întregului proces de vindecare.
Integrarea tehnologiilor digitale în sănătate este deja o realitate consolidată în majoritatea statelor din Uniunea Europeană, unde țări precum Germania, Franța sau statele nordice au transformat asistența la distanță într-un standard de îngrijire. În Germania, de exemplu, sistemul permite medicilor să prescrie aplicații digitale de sănătate ca parte a tratamentului decontat, în timp ce în Franța programul Ségur a alocat miliarde de euro pentru digitalizarea completă a fluxurilor spitalicești.
La nivelul întregului bloc comunitar, aceste soluții sunt esențiale pentru gestionarea bolilor cronice și reducerea presiunii asupra spitalelor, oferind pacienților din regiuni izolate acces rapid la expertiză medicală de top. Această expansiune a domeniului de telemedicină la nivel european demonstrează că tehnologia nu este doar o alternativă temporară, ci un pilon fundamental pentru un sistem de sănătate modern, eficient și orientat către nevoile imediate ale cetățeanului, facilitând totodată colaborarea între specialiștii din diferite state membre pentru diagnostice complexe.