Zona Zoster este o infecție virală cauzată de reactivarea virusului varicelo-zosterian (același virus care provoacă varicela). Se manifestă printr-o erupție dureroasă, cu vezicule, localizată de obicei pe o parte a corpului sau a feței, de-a lungul unui nerv. Afecțiunea este mai frecventă la adulții peste 50 de ani și la persoanele cu sistem imunitar slăbit.
Cauze
După vindecarea varicelei, virusul nu dispare complet, ci rămâne în stare latentă în ganglionii nervoși spinali sau cranieni. În anumite condiții, acesta se poate reactiva.
Factorii care favorizează reactivarea virusului includ:
- Îmbătrânirea – odată cu vârsta, imunitatea scade natural, ceea ce crește riscul de reactivare.
- Sistem imunitar slăbit – cauzat de boli precum HIV/SIDA, cancer, lupus sau tratamente imunosupresoare (chimioterapie, corticosteroizi).
- Stresul fizic sau emoțional intens – poate afecta negativ sistemul imunitar.
- Intervenții chirurgicale sau traumatisme – în special în zona nervilor implicați.
- Alte infecții sau boli cronice – care suprasolicită imunitatea.
Simptome
Simptomele Zonei Zoster apar adesea în două etape: o fază prodromală (înainte de apariția erupției) și faza eruptivă (cu vezicule).
- Fază prodromală (1-3 zile înainte de erupție):
- Durere, arsură sau senzație de înțepături pe o parte a corpului
- Mâncărime sau amorțeală pe zona afectată
- Oboseală, dureri musculare
- Febră ușoară, frisoane
- Fază eruptivă:
- Erupție cutanată cu vezicule grupate (asemănătoare varicelei), de obicei localizate pe o singură parte a corpului, în jurul taliei, spatelui, gâtului sau pe față
- Veziculele se usucă și formează cruste în decurs de 7–10 zile
- Durerea este uneori severă și poate persista chiar și după vindecarea leziunilor
- Alte simptome posibile:
- Dureri de cap
- Fotofobie (sensibilitate la lumină)
- Tulburări de somn cauzate de durere
- În cazurile grave: slăbiciune musculară sau dificultăți de auz/văz
Factori de risc pentru dezvoltarea Zonei Zoster
Deși oricine a avut varicelă poate dezvolta Zona Zoster mai târziu în viață, anumite condiții cresc semnificativ riscul de reactivare a virusului Varicella-Zoster:
- Vârsta înaintată
- Persoanele peste 50 de ani prezintă un risc crescut, deoarece imunitatea slăbește odată cu înaintarea în vârstă.
- Riscul crește progresiv odată cu fiecare decadă de viață.
- Sistem imunitar slăbit
- Cei cu boli cronice precum HIV/SIDA, lupus, cancer sau diabet.
- Pacienții care urmează tratamente cu chimioterapie, radioterapie, corticosteroizi sau medicație imunosupresoare (în transplanturi, boli autoimune etc.).
- Stresul cronic și traumatismele emoționale
- Stresul sever sau prelungit poate slăbi imunitatea și poate favoriza reactivarea virusului latent.
- Traumatisme fizice sau intervenții chirurgicale
- Leziunile în zona în care virusul este latent pot declanșa erupția herpetică.
- Sexul feminin
- Unele studii indică o incidență ușor mai mare a Zonei Zoster la femei, deși motivul nu este complet elucidat.
- Istoric familial
- O predispoziție genetică poate juca un rol în riscul de reactivare virală.
- Lipsa vaccinării
- Persoanele care nu au fost vaccinate împotriva varicelei în copilărie sau împotriva Zonei Zoster la vârsta adultă sunt mai expuse.
Contagiozitate
Zona Zoster nu se transmite de la o persoană la alta în forma sa completă. Însă, o persoană infectată poate transmite virusul unei persoane care nu a avut varicelă sau nu a fost vaccinată, aceasta dezvoltând varicelă, nu Zona Zoster.
Transmiterea se face prin contact direct cu lichidul din veziculele erupției. Contagiozitatea dispare după ce veziculele se usucă și formează cruste.
Complicații
Zona Zoster poate duce la complicații, mai ales la persoanele în vârstă sau cu imunitate compromisă.
- Neuralgia postherpetică (cea mai frecventă)
- Durere persistentă în zona unde a fost erupția, care durează săptămâni, luni sau chiar ani după vindecarea veziculelor
- Apare la aproximativ 10–20% dintre pacienți, frecvent la cei peste 60 de ani
- Durerea poate fi severă, arzătoare, cu hipersensibilitate la atingere
- Infecții bacteriene secundare ale pielii
- Veziculele se pot infecta cu bacterii (streptococi, stafilococi), mai ales dacă sunt scărpinate
- Pot duce la celulită sau abces
- Complicații oftalmologice (zona zoster oftalmică)
- Afectarea nervului trigemen (ramura oftalmică)
- Poate duce la conjunctivită, keratită, uveită sau chiar pierderea vederii
- Paralizie facială (sindromul Ramsay Hunt)
- Atunci când virusul afectează nervii faciali
- Asociat cu pierderea auzului, amețeli și dureri faciale severe
- Encefalită sau meningită virală
- Inflamația creierului sau a meningelor – foarte rară, dar gravă
- Simptome: confuzie, convulsii, febră mare, pierderea stării de conștiență
- Probleme respiratorii
- Dacă este afectată zona toracică, în cazuri grave, poate apărea afectarea funcției pulmonare
Diagnostic
- Se bazează în principal pe simptomele clinice (durere, localizare, erupție caracteristică)
- În cazuri neclare, se pot face teste de laborator (PCR, cultură virală) din lichidul veziculelor
Tratament
- Antivirale – administrate în primele 72 de ore reduc durata și severitatea bolii la recomandarea medicului
- Medicamente pentru durere – antiinflamatoare
- Antihistaminice – pentru mâncărime
- Comprese reci sau loțiuni calmante – pentru ameliorarea disconfortului local
Prevenție
- Vaccinul împotriva virusului varicelo-zosterian
- Menținerea unui sistem imunitar sănătos – prin alimentație echilibrată, somn, reducerea stresului
- Evitarea contactului cu persoane infectate dacă nu ai avut varicelă sau nu ești vaccinat.