Polipii sunt formațiuni de țesut anormal care se dezvoltă pe mucoasa tractului digestiv. Pot apărea în diferite zone – cel mai frecvent la nivelul colonului și rectului, dar și în stomac sau esofag. Majoritatea polipilor sunt benigni (necanceroși), însă unii pot evolua în timp spre leziuni precanceroase sau chiar cancer colorectal, motiv pentru care monitorizarea lor este esențială.
Când ar trebui să te îngrijorezi?
De cele mai multe ori, polipii nu dau simptome și sunt descoperiți întâmplător, în timpul unor investigații precum colonoscopia sau endoscopia digestivă superioară. Totuși, trebuie să mergi la medic dacă:
- Ai sânge în scaun sau scaune de culoare închisă (negre)
- Prezinți diaree sau constipație persistentă
- Simți durere sau disconfort abdominal
- Ai anemie prin deficit de fier fără cauză evidentă
- Ai pierdere în greutate neintenționată
- Ai istoric familial de cancer colorectal sau polipoză familială
Cauze și factori de risc
Nu există o singură cauză a polipilor, ci o combinație de factori:
- Vârsta – riscul crește după 50 de ani
- Predispoziția genetică – sindroame ereditare precum polipoza adenomatoasă familială sau sindromul Lynch
- Dieta bogată în grăsimi și carne roșie și săracă în fibre
- Sedentarismul și obezitatea
- Consumul de alcool și fumatul
- Inflamații cronice intestinale (colită ulcerativă, boala Crohn)
- Dezechilibre hormonale sau tulburări metabolice
Simptomele polipilor digestivi
De cele mai multe ori, polipii nu provoacă manifestări clinice, însă atunci când apar, simptomele pot include:
- Sângerări rectale vizibile sau oculte
- Scaune negre, lucioase (melena)
- Tulburări de tranzit – diaree, constipație, scaune subțiri
- Durere abdominală nespecifică
- Anemie – oboseală, amețeli, paloare
- Rareori, polipii mari pot duce la ocluzie intestinală
Cum se pune diagnosticul?
Pentru identificarea polipilor, medicul gastroenterolog poate recomanda:
- Colonoscopie – metoda principală pentru polipii de colon și rect; permite și îndepărtarea polipilor în timpul procedurii
- Endoscopie digestivă superioară – pentru polipii gastrici sau esofagieni
- Teste de scaun pentru sânge ocult – pot indica prezența unei sângerări ascunse
- CT colonografie (colonoscopie virtuală) – alternativă pentru depistarea polipilor mari
- Analize de sânge – pentru evaluarea anemiei
Tratamentul polipilor
Tratamentul depinde de tipul, dimensiunea și localizarea polipilor:
- Polipectomia endoscopică – cea mai frecventă metodă; polipii sunt îndepărtați în timpul colonoscopiei
- Chirurgie laparoscopică sau clasică – indicată în cazul polipilor foarte mari, greu accesibili sau însoțiți de risc malign
- Monitorizare periodică – în cazurile de polipi benigni mici, medicul poate recomanda doar urmărirea lor prin colonoscopie la intervale regulate
Pot fi preveniți polipii?
Nu toți polipii pot fi preveniți, dar riscul poate fi redus prin:
- Adoptarea unei diete sănătoase – bogată în fructe, legume, fibre, cu reducerea consumului de carne roșie și alimente procesate
- Menținerea unei greutăți corporale optime
- Exerciții fizice regulate
- Evitarea fumatului și a alcoolului în exces
- Screening regulat după vârsta de 45-50 ani sau mai devreme dacă există istoric familial
Polipii digestivi sunt frecvenți și de cele mai multe ori inofensivi, dar unii pot reprezenta un pas intermediar spre cancer. Depistarea precoce prin colonoscopie și îndepărtarea lor la timp pot preveni complicațiile grave. Dacă ai simptome sugestive sau factori de risc, discută cu medicul gastroenterolog despre efectuarea unei colonoscopii.