Ce este de facut acum? Este prima intrebare pe care o adreseaza un pacient cand afla ca are cancer

Ce te-a determinat să alegi specializare în oncologie?

Am vrut o provocare, să am parte de diversitate, să fie tot timpul ceva nou și cred că este specialitatea unde apar noutăți în fiecare săptămână.

De-a lungul timpului ai participat la cursuri și congrese în străinătate, te-ai gândit vreodată să profesezi în altă țară? De ce ai ramas in România?

Am participat la diverse cursuri în străinătate, foarte interesante și m-au ajutat în practica de zi cu zi. În prezent nu intenționez să plec, dar nu exclud în totalitate varianta aceasta. O să stau în România cât o să-mi fie bine, când nu, o să mă reorientez.

Potrivit celor mai recente studii publicate de Eurostat, în anul 2015 doar 0.2 % dintre femeile cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, din România, au făcut screening pentru depistarea cancerului mamar. Care consideri că sunt principalele cauze care le determină pe femei să nu facă screening?

Din nefericire, totul pornește din lipsa de informare, nu există educație sanitară în școli. O bună parte din femei nu știu de cancerul mamar în sine. Programul national de screening, publicitatea ar face o diferență în populația României.

Consideri că educația sanitară ar reprezenta un avantaj dacă ar fi introdusă ca materie?

Da, cred ar fi un avantaj foarte mare, copiii sunt foarte receptivi. Informațiile ar fi prezentate treptat, aflând astfel informații despre igienă, bolile copilăriei, vaccinare, screening.Care sunt semnele care nu ar trebui ignorate? Cărui medic ar trebui să se adreseze - ce specializare?

• un sân mai mare decât celălalt, iar creșterea a fost treptată,
• formațiune care iese în relief,
• modificări la nivel mamelonului: retracție mamelonară (care nu era înainte); scurgeri mamelonare,
• circulație mai proeminentă la un sân față de celălalt,
• modificări la nivelul tegumentului: tegument roșu, cald, inclusiv aspectul de ”coajă de portocală”,
• formațiune în axilă.

Toate acestea sunt semne de alarmă și pacienta trebuie să se prezinte la medic, primul fiind medicul de familie. Ulterior pacienta va fi redirecțioată către mamografie/ecografie mamară, consult chirurgical în vederea biopsierii, oncolog și așa mai departe.

În ce constă screeningul/metoda de diagnostic?

Testele de screening sunt investigații medicale pentru o populație cu risc crescut, fără simptomatologie. Astfel se poate diagnostica o boală încă dintr-un stadiu incipient.

Metoda de screening pentru cancer mamar este mamografia, pentru femeile trecute de 40-50 ani, vârsta este diferită de la țară la țară. Se preferă mamografia după vârsta 40-50 ani pentru că sânii nu mai sunt atât de denși. La femeile mai tinere este de preferat ecografia mamară. Foarte importantă este autopalparea regulată. Este recomandat ca toate femeile dupa 18-20 ani să facă o ecografie măcar la 1-2 ani, după 30 de ani de preferat anual. Iar după 40 de ani până spre 72-75 ani - o mamografie.

Cum se face autopalparea și când?

E de preferat să se facă lunar, cam la 5 zile după încheiere ciclului menstrual. Se face în fața oglinzii, inițial femeia își inspecteze vizual sânii, să vadă dacă sunt deosebiri între sâni, dacă a aparut ceva nou între timp și bineînțeles, să se palpeze. De preferat la duș, fiindcă e mult mai comod, dar nu neapărat. Ar trebui să se facă în picioare, dar și culcată, să-și palpeze tot sânul, inclusiv mamelonul și axila, dacă ceva pare suspect, să meargă la medic.

Cât de importantă este diagnosticarea precoce în ceea ce privește rata de succes în vindecare?

Cu cât un cancer este diagnosticat mai repede, cu atât șansele de vindecare sau de prelungire a supraviețuirii sunt mai mari. Dar să nu uităm că fiecare pacient este unic, fiecare tumoare este cu caracteristicile ei (histopatologice și genetice).

Care sunt factorii de risc?

Cancerul mamar este mult mai întâlnit la femei, decât la bărbați. Apare în general după vârsta de 50 ani , dar incidența este în creștere și la femeile tinere.

• Dacă a existat un neoplasm la un sân, șansele de a avea și la celălalt sunt mai mari.
• Dacă există în familie: mama, matuși, bunici care au avut cancer de sân sau cancer de ovar, este un factor de risc - transmitere genetica. Aici se face testare BRCA, care nu e decontată în România, iar pacientele o fac contra cost .
• menstruația la o vârstă precoce și menopauza la o vârstă înaintată, prin expunerea îndelungată la hormonii estrogeni,
• anticoncepționalele,
• obezitatea,
• excese alimetare, în special mancarea de tip fast-food, semipreparate
• o alcoolul, este recomandat ca la femei să nu depășească o băutură pe zi.

Care este prima întrebare pe care ți-o adresează un pacient după ce află că are cancer?

”Ce este de facut acum?” Nu au întrebări de tipul ”O să mor?”, sunt mulți care vin cu temele făcute, sunt foarte informați, dar bineînțeles că există și polul opus.

Ce te motivează în jobul tău?

Pacienții, am o relație foarte bună cu majoritatea și asta mă motivează, îmi dă energie. Vreau să le ofer sprijinul meu și să luptăm împreună.

În final, 3 sfaturi pentru femeile din România...

Să se iubească, să se investigheze și să nu le fie frică de posibilitatea de a avea un cancer.

Dr. Corina Toader
Medic Specialist Oncologie